Parlamentul European a adoptat o rezoluție care propune modificarea statutului său pentru a permite deputatelor să voteze prin procură. Concret, o deputată va putea să își încredințeze votul în ședința plenară unui alt deputat ales de ea, de la trei luni înainte de data prevăzută a nașterii până la șase luni după naștere. Textul a fost adoptat cu 578 de voturi pentru, 25 împotrivă și 4 abțineri. Este o propunere a Parlamentului însuși, care trebuie acum aprobată de statele membre.
În prezent, statutul deputaților europeni nu prevede niciun mecanism de vot prin procură. O deputată care naște nu își poate exercita pe deplin mandatul dacă este absentă din hemiciclu. În 2023, deputați din toate grupurile politice au solicitat recunoașterea concediului parental și a posibilităților de vot la distanță. În 2025, Parlamentul a lansat o revizuire a actului electoral european, iar Consiliul a adoptat modificările corespunzătoare în mai 2026. Rezoluția adoptată astăzi completează acest proces prin modificarea statutului deputaților.
Delegarea votului către un alt deputatO deputată va putea să își încredințeze votul în ședința plenară unui alt deputat ales de ea. În prezent nu există niciun mecanism de acest tip.
Fereastră de trei luni înainte de naștereDelegarea va fi posibilă începând cu trei luni înainte de data prevăzută a nașterii copilului.
Până la șase luni după naștereDelegarea va rămâne posibilă până la șase luni după naștere.
Modificarea statutului deputațilorProiectul de regulament anexat rezoluției modifică statutul deputaților europeni pentru a înscrie acest drept.
Apel către statele membreParlamentul invită statele membre să aprobe modificarea actului electoral european și să finalizeze rapid procedurile necesare.
Rezoluția a fost adoptată cu 578 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și 4 abțineri.
Această măsură le va permite deputatelor să își reprezinte în continuare alegătorii în perioada din jurul nașterii, fără a fi penalizate de absența fizică. Ea urmărește să consolideze egalitatea de gen în Parlament și să încurajeze mai multe femei să candideze la alegerile europene. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă că circumscripția lor va rămâne reprezentată chiar dacă deputata lor se află în concediu de maternitate. Textul trebuie încă aprobat de statele membre înainte de a se aplica.
Parlamentul European a adoptat, cu 578 de voturi pentru, 25 împotrivă și 4 abțineri, o revizuire a propriului statut: o deputată va putea de acum să își încredințeze votul în plen unei alte deputate sau unui alt deputat ales de ea, de la trei luni înainte de data prevăzută a nașterii până la șase luni după naștere. Până acum nu a existat niciun mecanism de acest tip. Dar nimic nu este încă aplicabil: Consiliul trebuie să adopte regulamentul, iar statele membre să aprobe modificarea actului electoral european.
Textul nu creează un concediu parental european și nici un vot la distanță generalizat. El înscrie în statutul deputatelor și deputaților un drept limitat în timp și în obiectul său: o deputată care naște își poate delega votul, și numai în perioada din jurul nașterii. Mandatul rămâne exercitat, circumscripția rămâne reprezentată, dar decizia politică este transferată unui coleg ales liber.
Această alegere a procurii în locul votului electronic are un merit: rămâne trasabilă și controlabilă. Un vot delegat este identificabil, imputabil unui mandatar numit, și nu diluat într-un sistem tehnic de care nimeni nu ar răspunde. Transparența invocată în considerente nu este aici decât o justificare politică, nu o obligație nouă, dar mecanismul în sine merge în această direcție.
Limita este clară: măsura nu acoperă concediul parental în sens larg, nici absențele pentru boală sau accident. Este un răspuns țintit la o problemă concretă, nu o refacere a mandatului parlamentar.
Adevărata miză nu este principiul, ci calendarul. Parlamentul a adoptat o rezoluție legislativă în temeiul articolului 223 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: Consiliul trebuie să adopte regulamentul, iar statele membre să aprobe amendamentul actului electoral potrivit regulilor lor constituționale. Cât timp aceste etape nu sunt parcurse, nicio deputată nu poate să își delege votul.
Însă fiecare lună de întârziere are un cost identificabil: o deputată absentă pentru naștere lasă circumscripția sa fără voce în momentul voturilor, iar femeile care ezită să candideze știu că regula nu este încă în vigoare. Parlamentul le cere statelor membre să meargă repede; este singura parte a textului care depinde de ele și este cea care va determina dacă dreptul va exista într-o zi.
O abordare mai simplă ar fi constat în înscrierea mecanismului direct în regulamentul de procedură al Parlamentului, fără trecerea printr-o revizuire a statutului și a actului electoral. Alegerea căii grele se plătește în termene, iar termenele se plătesc în reprezentare pierdută.
Un drept votat cu 578 de voturi valorează doar atunci când Consiliul și statele membre l-au făcut aplicabil.
Parlamentul European a adoptat, cu 578 de voturi pentru, 25 împotrivă și 4 abțineri, o revizuire a propriului statut: o deputată va putea de acum să își încredințeze votul în plen unei alte deputate sau unui alt deputat ales de ea, de la trei luni înainte de data prevăzută a nașterii până la șase luni după naștere. Până acum nu a existat niciun mecanism de acest tip. Dar nimic nu este încă aplicabil: Consiliul trebuie să adopte regulamentul, iar statele membre să aprobe modificarea actului electoral european.
Textul nu creează un concediu parental european și nici un vot la distanță generalizat. El înscrie în statutul deputatelor și deputaților un drept limitat în timp și în obiectul său: o deputată care naște își poate delega votul, și numai în perioada din jurul nașterii. Mandatul rămâne exercitat, circumscripția rămâne reprezentată, dar decizia politică este transferată unui coleg ales liber.
Această alegere a procurii în locul votului electronic are un merit: rămâne trasabilă și controlabilă. Un vot delegat este identificabil, imputabil unui mandatar numit, și nu diluat într-un sistem tehnic de care nimeni nu ar răspunde. Transparența invocată în considerente nu este aici decât o justificare politică, nu o obligație nouă, dar mecanismul în sine merge în această direcție.
Limita este clară: măsura nu acoperă concediul parental în sens larg, nici absențele pentru boală sau accident. Este un răspuns țintit la o problemă concretă, nu o refacere a mandatului parlamentar.
Adevărata miză nu este principiul, ci calendarul. Parlamentul a adoptat o rezoluție legislativă în temeiul articolului 223 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: Consiliul trebuie să adopte regulamentul, iar statele membre să aprobe amendamentul actului electoral potrivit regulilor lor constituționale. Cât timp aceste etape nu sunt parcurse, nicio deputată nu poate să își delege votul.
Însă fiecare lună de întârziere are un cost identificabil: o deputată absentă pentru naștere lasă circumscripția sa fără voce în momentul voturilor, iar femeile care ezită să candideze știu că regula nu este încă în vigoare. Parlamentul le cere statelor membre să meargă repede; este singura parte a textului care depinde de ele și este cea care va determina dacă dreptul va exista într-o zi.
O abordare mai simplă ar fi constat în înscrierea mecanismului direct în regulamentul de procedură al Parlamentului, fără trecerea printr-o revizuire a statutului și a actului electoral. Alegerea căii grele se plătește în termene, iar termenele se plătesc în reprezentare pierdută.
Un drept votat cu 578 de voturi valorează doar atunci când Consiliul și statele membre l-au făcut aplicabil.