Parlamentul European a adoptat poziția sa în primă lectură, aprobând acordul provizoriu cu Consiliul privind noul regulament al Agenției Europene pentru Produse Chimice. Agenția devine un organ al Uniunii dotat cu personalitate juridică, cu sediul la Helsinki, iar obiectivele și misiunile sale sunt precizate, în special în ceea ce privește transparența. Acest text este rezultatul final negociat cu guvernele Uniunii; acestea trebuie încă să îl aprobe oficial înainte de a deveni lege.
Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a fost creată în 2007 pentru a gestiona aspectele tehnice, științifice și administrative ale reglementării produselor chimice (REACH). De-a lungul timpului, alte legislații sectoriale i-au încredințat noi sarcini. Regulamentul adoptat urmărește să clarifice statutul său juridic, sediul și misiunile sale și să consolideze transparența activităților sale. Acesta reunește într-un singur text normele aplicabile Agenției și modifică mai multe regulamente sectoriale.
Statutul de organ al UniuniiAgenția devine un organ al Uniunii dotat cu personalitate juridică, având capacitatea juridică cea mai largă recunoscută persoanelor juridice în dreptul național. Este reprezentată de un director executiv.
Sediul la HelsinkiSediul Agenției este stabilit la Helsinki, în Finlanda.
Obiective extinseAgenția contribuie la punerea în aplicare a legislației Uniunii privind pericolele, riscurile, utilizarea în siguranță și durabilitatea environmentală a produselor chimice. Aceasta urmărește un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, promovând totodată libera circulație a substanțelor pe piața internă și ținând cont de nevoile specifice ale microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii.
Promovarea metodelor fără animaleAgenția promovează și consolidează expertiza în materie de înlocuire a produselor chimice periculoase și dezvoltarea de abordări fără animale și de metode emergente.
Transparența solicitărilorAgenția trebuie să publice pe site-ul său internet solicitările pe care le primește în cadrul misiunilor sale de sprijin tehnic și științific, precum și solicitările de avize științifice formulate de Parlamentul European sau de un stat membru, și să actualizeze periodic stadiul acestor solicitări.
Parlamentul a adoptat textul cu 561 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 39 de abțineri (vot electronic prin apel nominal).
Acest regulament confirmă rolul Agenției Europene pentru Produse Chimice ca referință științifică independentă pentru evaluarea riscurilor produselor chimice în Uniune. Cetățenii vor beneficia de o mai bună transparență cu privire la solicitările adresate Agenției și de un angajament sporit în favoarea metodelor fără animale. Întreprinderile, în special IMM-urile, vor avea nevoile lor specifice luate în considerare în activitatea Agenției. Textul trebuie încă să fie aprobat oficial de Consiliu înainte de intrarea sa în vigoare.
Parlamentul a aprobat cu 561 de voturi pentru, 13 împotrivă și 39 de abțineri noul regulament al Agenției Europene pentru Produse Chimice. Agenția devine un organ al Uniunii dotat cu personalitate juridică, sediul rămâne la Helsinki, iar obiectivele sale sunt explicitate: protecția sănătății și a mediului, inclusiv a grupurilor vulnerabile, libera circulație a substanțelor pe piața internă, competitivitatea, nevoile IMM-urilor, promovarea metodelor fără animale. Consiliul trebuie să aprobe încă formal textul.
Meritul textului este de a reuni într-un singur regulament statutul, sediul și misiunile unei agenții care acumula din 2007 sarcini dispersate într-o zece legislații sectoriale. Pentru un IMM chimic, să știe cine evaluează, cine consiliază și cine decide este un câștig real de lizibilitate. Personalitatea juridică și sediul la Helsinki nu schimbă nimic în viața de zi cu zi, dar pun capăt unei ambiguități întreținute de texte succesive.
Rămâne însă că claritatea statutului nu spune nimic despre povară. Articolul 4 îngrămădește misiunile generale: sprijin tehnic, instrumente digitale, cooperare internațională, cercetare, accesul publicului la informație, prevenirea conflictelor de interese, dialogul cu părțile interesate, formarea anuală a personalului și a comitetelor. Fiecare adăugare este prezentată ca o evidență. Niciuna nu este cuantificată, niciuna nu este legată de o resursă nouă. O agenție care trebuie să facă totul cu un buget dat ajunge să arbitreze în tăcere, iar dosarele întreprinderilor așteaptă.
Articolul 4, paragraful 6, obligă Agenția să publice cererile pe care le primește și să țină la zi stadiul acestora. Este un progres: un industriaș sau un ONG va putea vedea cât timp rămâne o evaluare în coadă. Dar publicarea întârzierilor nu le elimină. Dacă Agenției îi lipsește personal științific, tabloul de bord va fi impecabil, iar dosarul blocat. Transparența devine un alibi atunci când înlocuiește constrângerea de rezultat.
Adevărata pârghie ar fi în altă parte: termene opozabile, o obligație de a răspunde într-un timp dat și un mecanism care să facă Agenția responsabilă de întârzierile sale în fața Parlamentului și a Consiliului. Textul preferă vitrina în locul obligației. O abordare bazată pe responsabilitate ar fi fixat termene obligatorii și ar fi lăsat statelor membre posibilitatea de a accelera procedurile naționale, în loc să adauge un strat de raportare.
O agenție care își publică întârzierile nu le elimină: le face vizibile, ceea ce nu este același lucru cu a le reduce.
Parlamentul a aprobat cu 561 de voturi pentru, 13 împotrivă și 39 de abțineri noul regulament al Agenției Europene pentru Produse Chimice. Agenția devine un organ al Uniunii dotat cu personalitate juridică, sediul rămâne la Helsinki, iar obiectivele sale sunt explicitate: protecția sănătății și a mediului, inclusiv a grupurilor vulnerabile, libera circulație a substanțelor pe piața internă, competitivitatea, nevoile IMM-urilor, promovarea metodelor fără animale. Consiliul trebuie să aprobe încă formal textul.
Meritul textului este de a reuni într-un singur regulament statutul, sediul și misiunile unei agenții care acumula din 2007 sarcini dispersate într-o zece legislații sectoriale. Pentru un IMM chimic, să știe cine evaluează, cine consiliază și cine decide este un câștig real de lizibilitate. Personalitatea juridică și sediul la Helsinki nu schimbă nimic în viața de zi cu zi, dar pun capăt unei ambiguități întreținute de texte succesive.
Rămâne însă că claritatea statutului nu spune nimic despre povară. Articolul 4 îngrămădește misiunile generale: sprijin tehnic, instrumente digitale, cooperare internațională, cercetare, accesul publicului la informație, prevenirea conflictelor de interese, dialogul cu părțile interesate, formarea anuală a personalului și a comitetelor. Fiecare adăugare este prezentată ca o evidență. Niciuna nu este cuantificată, niciuna nu este legată de o resursă nouă. O agenție care trebuie să facă totul cu un buget dat ajunge să arbitreze în tăcere, iar dosarele întreprinderilor așteaptă.
Articolul 4, paragraful 6, obligă Agenția să publice cererile pe care le primește și să țină la zi stadiul acestora. Este un progres: un industriaș sau un ONG va putea vedea cât timp rămâne o evaluare în coadă. Dar publicarea întârzierilor nu le elimină. Dacă Agenției îi lipsește personal științific, tabloul de bord va fi impecabil, iar dosarul blocat. Transparența devine un alibi atunci când înlocuiește constrângerea de rezultat.
Adevărata pârghie ar fi în altă parte: termene opozabile, o obligație de a răspunde într-un timp dat și un mecanism care să facă Agenția responsabilă de întârzierile sale în fața Parlamentului și a Consiliului. Textul preferă vitrina în locul obligației. O abordare bazată pe responsabilitate ar fi fixat termene obligatorii și ar fi lăsat statelor membre posibilitatea de a accelera procedurile naționale, în loc să adauge un strat de raportare.
O agenție care își publică întârzierile nu le elimină: le face vizibile, ceea ce nu este același lucru cu a le reduce.