Parlamentul European a adoptat o rezoluție care cere Rusiei să returneze imediat, în siguranță și necondiționat toți copiii ucraineni deportați sau transferați cu forța în partea neocupată a Ucrainei. Textul condamnă deportarea, adopția ilegală, rusificarea forțată și militarizarea acestor copii și declară că acțiunile Rusiei corespund definiției juridice a genocidului. De asemenea, solicită Uniunii Europene și statelor membre să consolideze diplomația, finanțarea, sancțiunile și justiția internațională. Parlamentul cere Comisiei să raporteze cu privire la punerea în aplicare a măsurilor convenite la reuniunea din 11 mai 2026.
De la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, mii de copii ucraineni au fost deportați sau transferați cu forța în Rusia sau în teritoriile ocupate. Potrivit autorităților ucrainene, până în septembrie 2026 fuseseră înregistrate 20 651 de cazuri verificate de deportare sau transfer forțat, iar până la data de 28 octombrie 2026 fuseseră returnați 2 752 de copii. Parlamentul European adoptase deja rezoluții privind Ucraina, în special în septembrie 2022 și în mai 2025, și consideră că situația copiilor răpiți rămâne o prioritate umanitară și judiciară.
Returnare imediată și necondiționatăRusia trebuie să returneze imediat, în siguranță și necondiționat toți copiii ucraineni deportați sau transferați cu forța în partea neocupată a Ucrainei. Această returnare nu trebuie să servească niciodată drept monedă de schimb și nu poate fi condiționată de concesii teritoriale, de un schimb de prizonieri sau de alte acorduri politice.
Încetarea practicilor de deportareRusia trebuie să înceteze imediat deportarea, transferul forțat, adopția ilegală, rusificarea forțată, îndoctrinarea și militarizarea copiilor ucraineni, inclusiv practicile care implică Belarus și Coreea de Nord. De asemenea, trebuie să înceteze schimbările de nume, de cetățenie sau de statut familial care împiedică identificarea și returnarea copiilor.
Accesul organizațiilor internaționaleRusia trebuie să acorde Comitetului Internațional al Crucii Roșii, UNICEF, Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și altor organizații internaționale competente un acces imediat, regulat și fără obstacole la copiii ucraineni aflați în Rusia și în teritoriile ocupate. Trebuie să furnizeze autorităților ucrainene informații complete și verificabile privind identitatea, localizarea, starea de sănătate și statutul juridic al fiecărui copil.
Educație în limba ucraineanăCopiii ucraineni din teritoriile temporar ocupate trebuie să aibă acces la educație în limba lor maternă, inclusiv prin intermediul instituțiilor ucrainene și al învățării online, fără intimidare, discriminare sau sancțiuni. Rusia trebuie, de asemenea, să închidă imediat toate bazele de date și cataloagele online de adopție care fac publicitate copiilor ucraineni.
Sancțiuni și justiție internaționalăConsiliul este invitat să înăsprească și să aplice strict sancțiunile vizate împotriva responsabililor ruși, belaruși și nord-coreeni și să sancționeze Gazprom, Rosneft și filialele lor implicate, în urma anchetei universității Yale din martie 2026. Parlamentul își reafirmă sprijinul pentru Curtea Penală Internațională și pentru mandatele sale de arestare împotriva lui Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova și îndeamnă statele membre să își exercite competența universală.
Rezoluția a fost adoptată cu 536 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 37 de abțineri în cadrul votului electronic prin apel nominal din 12 noiembrie 2026.
Această rezoluție nu este o lege și nu creează obligații juridice direct aplicabile Rusiei. Ea angajează politic Parlamentul European și solicită Uniunii Europene și statelor membre să își intensifice acțiunea diplomatică, să finanțeze protecția copilului și îngrijirea psihologică, să consolideze sancțiunile și să sprijine urmăririle penale internaționale. În concret, invită statele membre să recunoască oficial drept genocid acțiunile Rusiei față de copiii ucraineni și să nu recunoască adopțiile ilegale. De asemenea, cere Comisiei să mobilizeze 50 de milioane de euro suplimentari pentru sistemul ucrainean de protecție a copilului și să raporteze Parlamentului cu privire la punerea în aplicare a măsurilor convenite la 11 mai 2026.
Rusia trebuie să returneze toți copiii ucraineni deportați sau transferați cu forța, imediat, în siguranță și fără condiții. Parlamentul European a cerut acest lucru cu 536 de voturi pentru, 8 împotrivă și 37 de abțineri, declarând că aceste acte corespund definiției juridice a genocidului. O rezoluție nu este o lege, dar stabilește o linie politică pe care statele membre vor trebui să și-o asume.
Textul nu cere o favoare, ci reamintește o obligație. Rusia trebuie să returneze copiii imediat, în siguranță și fără condiții, iar această întoarcere nu poate fi subordonată unor concesii teritoriale, unui schimb de prizonieri sau altor acorduri politice. Logica este implacabilă: a negocia copii înseamnă deja a-i trata ca pe niște obiecte. Parlamentul stabilește o limită clară pentru negocierile viitoare.
Cifrele arată amploarea dramei: 20 651 de cazuri verificate de deportare sau transfer forțat până în septembrie 2026, 2 752 de copii returnați până la 28 octombrie 2026 și aproximativ 1,6 milioane de copii ucraineni încă sub ocupație rusă, dintre care 600 000 de vârstă școlară. În spatele fiecărei statistici se află un nume, o familie, o identitate pe care Rusia încearcă să o șteargă prin schimbarea numelui, a cetățeniei sau a statutului familial. Parlamentul cere încetarea acestor practici și accesul fără obstacole al CICR, UNICEF și Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului.
Rezoluția nu creează obligații juridice direct aplicabile Rusiei și nici nu pretinde acest lucru. Dar angajează politic Uniunea și statele sale membre: Comisia va trebui să dea socoteală pentru punerea în aplicare a măsurilor convenite la 11 mai 2026, iar Consiliul este invitat să sancționeze întreaga rețea de complici, de la funcționari la agențiile de adopție. Este o presiune politică ce se adaugă urmăririlor penale internaționale.
Parlamentul nu se mulțumește să condamne un regim abstract. Indică responsabilități individuale: funcționarii federali și regionali, comisarii pentru drepturile copilului, membrii personalului stării civile care falsifică dosarele, directorii de tabere, operatorii de transport. Această abordare este cea corectă: vizează pe cei care au organizat, au facilitat sau au profitat de deportare, nu o populație luată ostatică. Reafirmă totodată sprijinul pentru Curtea Penală Internațională și pentru mandatele de arestare împotriva lui Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova.
Textul îndeamnă la activarea legii de blocare pentru a proteja CPI de sancțiunile extrateritoriale americane. Este o cerere adresată Comisiei, nu o modificare juridică adoptată. Ea exprimă o îngrijorare legitimă: justiția internațională nu trebuie să devină o variabilă de ajustare în raporturile de forță dintre marile puteri. Dar prudența se impune: orice măsură de retaliere comercială are un cost pentru întreprinderile europene, iar Parlamentul nu îl cuantifică.
A negocia copii înseamnă deja a-i trata ca pe niște obiecte.
Rusia trebuie să returneze toți copiii ucraineni deportați sau transferați cu forța, imediat, în siguranță și fără condiții. Parlamentul European a cerut acest lucru cu 536 de voturi pentru, 8 împotrivă și 37 de abțineri, declarând că aceste acte corespund definiției juridice a genocidului. O rezoluție nu este o lege, dar stabilește o linie politică pe care statele membre vor trebui să și-o asume.
Textul nu cere o favoare, ci reamintește o obligație. Rusia trebuie să returneze copiii imediat, în siguranță și fără condiții, iar această întoarcere nu poate fi subordonată unor concesii teritoriale, unui schimb de prizonieri sau altor acorduri politice. Logica este implacabilă: a negocia copii înseamnă deja a-i trata ca pe niște obiecte. Parlamentul stabilește o limită clară pentru negocierile viitoare.
Cifrele arată amploarea dramei: 20 651 de cazuri verificate de deportare sau transfer forțat până în septembrie 2026, 2 752 de copii returnați până la 28 octombrie 2026 și aproximativ 1,6 milioane de copii ucraineni încă sub ocupație rusă, dintre care 600 000 de vârstă școlară. În spatele fiecărei statistici se află un nume, o familie, o identitate pe care Rusia încearcă să o șteargă prin schimbarea numelui, a cetățeniei sau a statutului familial. Parlamentul cere încetarea acestor practici și accesul fără obstacole al CICR, UNICEF și Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului.
Rezoluția nu creează obligații juridice direct aplicabile Rusiei și nici nu pretinde acest lucru. Dar angajează politic Uniunea și statele sale membre: Comisia va trebui să dea socoteală pentru punerea în aplicare a măsurilor convenite la 11 mai 2026, iar Consiliul este invitat să sancționeze întreaga rețea de complici, de la funcționari la agențiile de adopție. Este o presiune politică ce se adaugă urmăririlor penale internaționale.
Parlamentul nu se mulțumește să condamne un regim abstract. Indică responsabilități individuale: funcționarii federali și regionali, comisarii pentru drepturile copilului, membrii personalului stării civile care falsifică dosarele, directorii de tabere, operatorii de transport. Această abordare este cea corectă: vizează pe cei care au organizat, au facilitat sau au profitat de deportare, nu o populație luată ostatică. Reafirmă totodată sprijinul pentru Curtea Penală Internațională și pentru mandatele de arestare împotriva lui Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova.
Textul îndeamnă la activarea legii de blocare pentru a proteja CPI de sancțiunile extrateritoriale americane. Este o cerere adresată Comisiei, nu o modificare juridică adoptată. Ea exprimă o îngrijorare legitimă: justiția internațională nu trebuie să devină o variabilă de ajustare în raporturile de forță dintre marile puteri. Dar prudența se impune: orice măsură de retaliere comercială are un cost pentru întreprinderile europene, iar Parlamentul nu îl cuantifică.
A negocia copii înseamnă deja a-i trata ca pe niște obiecte.