Parlamentul European și-a adoptat poziția privind programul Pericles V, care finanțează formări și schimburi pentru protejarea monedei euro împotriva monedei false în perioada 2028-2034. Bugetul este stabilit la 7 811 000 de euro în prețuri curente (6 942 000 de euro la prețurile din 2025). Programul este recentrat pe amenințările emergente precum euro digital și inteligența artificială, iar Comisia va trebui să dea socoteală anual.
Pericles este un program european care există din 2002 și care ajută polițiile, vămile și băncile centrale din țările UE să coopereze împotriva contrafacerii monedei euro. Comisia a propus prelungirea acestuia după 2028 cu același domeniu de acțiune. Parlamentul a votat amendamente pentru a consolida monitorizarea și a adapta programul la noile amenințări, în special inteligența artificială și euro digital.
Buget de 7,8 milioane de euroProgramul va dispune de 7 811 000 de euro în prețuri curente pentru perioada 2028-2034, adică 6 942 000 de euro la prețurile din 2025. Contribuții suplimentare pot veni de la statele membre, instituțiile UE, țările terțe sau organizațiile internaționale.
Noi amenințări luate în considerareObiectivul de protejare a monedei euro împotriva monedei false include acum în mod explicit amenințările legate de euro digital, de contrafacerea asistată de inteligența artificială și de tehnicile de eludare a sistemelor de detectare, precum și instrumentele de anchetă care utilizează inteligența artificială.
Rapoarte anuale obligatoriiComisia va trebui să prezinte anual un raport Parlamentului European, Consiliului și Băncii Centrale Europene privind rezultatele programului, cu lista acțiunilor finanțate, bugetele acestora și participanții. Comisia competentă a Parlamentului va putea solicita o prezentare orală.
Experți extinșiExperții eligibili pentru acțiunile de formare și schimb includ acum specialiștii în monede digitale și blockchain, în securitate cibernetică, precum și inginerii în inteligența artificială și învățarea automată.
Cooperare cu țările terțeProgramul va încuraja consolidarea capacităților și formarea cu autoritățile din țările terțe unde se află focare de contrafacere, pentru a proteja mai bine moneda euro în afara Uniunii.
Parlamentul a adoptat această poziție cu 629 de voturi pentru, 7 împotrivă și 31 de abțineri.
Acest program nu schimbă direct viața de zi cu zi a cetățenilor, dar ajută autoritățile să lupte împotriva monedei false, ceea ce protejează încrederea în moneda euro și evită pierderi pentru comercianți și particulari. Vizând noile amenințări precum inteligența artificială și euro digital, UE caută să rămână în avans față de contrafăcători. Textul trebuie încă negociat cu guvernele statelor membre înainte de a deveni lege.
Parlamentul European a adoptat poziția sa privind programul Pericles V, care va finanța din 2028 până în 2034 formarea și cooperarea polițiilor, vămilor și băncilor centrale împotriva monedei false. Bugetul trece de la „nespecificat” în propunerea Comisiei la 7 811 000 de euro în prețuri curente (6 942 000 de euro la prețurile din 2025), iar programul este recentrat explicit pe amenințările emergente: euro digital, inteligența artificială, darknet. Votul este masiv (629 pentru, 7 împotrivă, 31 abțineri), dar nu trebuie confundat consensul cu eficacitatea: fiecare euro cheltuit trebuie justificat printr-un rezultat măsurabil, nu prin rutina bugetară.
Programul Pericles există din 2002 și și-a dovedit utilitatea: în 2025, aproximativ 444 000 de bancnote euro false au fost retrase din circulație, un nivel scăzut în proporție de stocul total, dar bancnotele de 20 și 50 de euro reprezintă 80 % din detectări. Contrafacerea rămâne o activitate criminală transnațională, iar cooperarea între autoritățile naționale este indispensabilă. Bugetul de 7,8 milioane de euro pe șapte ani este modest la scara UE și este un lucru bun: este vorba despre finanțarea unor formări și schimburi țintite, nu despre crearea unei noi birocrații.
Parlamentul are dreptate să ceară rapoarte anuale detaliate. Banii publici trebuie urmăriți, iar beneficiarii trebuie să dea socoteală pentru rezultatele concrete: câte formări, câte rețele criminale demontate, câte confiscări. Fără această responsabilizare, programul riscă să devină o subvenție permanentă fără evaluare riguroasă. Noul raport anual către Parlament, Consiliu și BCE este un pas în direcția bună, cu condiția ca Comisia să nu se mulțumească cu liste administrative.
Alternativa liberală ar fi fost condiționarea reînnoirii programului de o evaluare independentă a rezultatelor obținute, cu o clauză de reexaminare în 2031. Parlamentul a preferat o reînnoire pe șapte ani cu monitorizare anuală: este mai bine decât nimic, dar creează o inerție bugetară.
Inteligența artificială bulversează contrafacerea: instrumentele generative pot crea imagini de bancnote, iar tehnicile de învățare automată permit ocolirea sistemelor de detectare. Parlamentul are dreptate să integreze aceste dimensiuni în obiectivul programului și să extindă experții eligibili la specialiștii în blockchain, securitate cibernetică și IA. Dar nu trebuie să ne amăgim: tehnologia nu înlocuiește cooperarea polițienească de teren. Formările și schimburile de bune practici rămân miezul programului.
Euro digital, încă în pregătire, ar putea deveni o țintă. Programul trebuie să anticipeze aceste riscuri, dar fără a ceda tentației de a finanța proiecte tehnologice costisitoare. Prioritatea trebuie să rămână protecția numerarului, care este singurul mijloc de plată accesibil universal și un instrument de reziliență în caz de pană a sistemelor electronice. Parlamentul a avut dreptate să reamintească acest lucru în considerentele sale, chiar dacă acestea nu au forță obligatorie.
Cooperarea cu țările terțe este de asemenea consolidată, în special pentru focarele de contrafacere identificate în afara Uniunii. Este o necesitate: moneda falsă produsă în străinătate poate inunda piața europeană. Dar achiziționarea de echipamente pentru autoritățile din țări terțe trebuie însoțită de formări, cum prevede textul. Altfel, banii publici finanțează materiale care nu servesc la nimic.
Un buget modest nu dispensează de o exigență de rezultat: fiecare euro trebuie să cumpere securitate, nu hârtii.
Parlamentul European a adoptat poziția sa privind programul Pericles V, care va finanța din 2028 până în 2034 formarea și cooperarea polițiilor, vămilor și băncilor centrale împotriva monedei false. Bugetul trece de la „nespecificat” în propunerea Comisiei la 7 811 000 de euro în prețuri curente (6 942 000 de euro la prețurile din 2025), iar programul este recentrat explicit pe amenințările emergente: euro digital, inteligența artificială, darknet. Votul este masiv (629 pentru, 7 împotrivă, 31 abțineri), dar nu trebuie confundat consensul cu eficacitatea: fiecare euro cheltuit trebuie justificat printr-un rezultat măsurabil, nu prin rutina bugetară.
Programul Pericles există din 2002 și și-a dovedit utilitatea: în 2025, aproximativ 444 000 de bancnote euro false au fost retrase din circulație, un nivel scăzut în proporție de stocul total, dar bancnotele de 20 și 50 de euro reprezintă 80 % din detectări. Contrafacerea rămâne o activitate criminală transnațională, iar cooperarea între autoritățile naționale este indispensabilă. Bugetul de 7,8 milioane de euro pe șapte ani este modest la scara UE și este un lucru bun: este vorba despre finanțarea unor formări și schimburi țintite, nu despre crearea unei noi birocrații.
Parlamentul are dreptate să ceară rapoarte anuale detaliate. Banii publici trebuie urmăriți, iar beneficiarii trebuie să dea socoteală pentru rezultatele concrete: câte formări, câte rețele criminale demontate, câte confiscări. Fără această responsabilizare, programul riscă să devină o subvenție permanentă fără evaluare riguroasă. Noul raport anual către Parlament, Consiliu și BCE este un pas în direcția bună, cu condiția ca Comisia să nu se mulțumească cu liste administrative.
Alternativa liberală ar fi fost condiționarea reînnoirii programului de o evaluare independentă a rezultatelor obținute, cu o clauză de reexaminare în 2031. Parlamentul a preferat o reînnoire pe șapte ani cu monitorizare anuală: este mai bine decât nimic, dar creează o inerție bugetară.
Inteligența artificială bulversează contrafacerea: instrumentele generative pot crea imagini de bancnote, iar tehnicile de învățare automată permit ocolirea sistemelor de detectare. Parlamentul are dreptate să integreze aceste dimensiuni în obiectivul programului și să extindă experții eligibili la specialiștii în blockchain, securitate cibernetică și IA. Dar nu trebuie să ne amăgim: tehnologia nu înlocuiește cooperarea polițienească de teren. Formările și schimburile de bune practici rămân miezul programului.
Euro digital, încă în pregătire, ar putea deveni o țintă. Programul trebuie să anticipeze aceste riscuri, dar fără a ceda tentației de a finanța proiecte tehnologice costisitoare. Prioritatea trebuie să rămână protecția numerarului, care este singurul mijloc de plată accesibil universal și un instrument de reziliență în caz de pană a sistemelor electronice. Parlamentul a avut dreptate să reamintească acest lucru în considerentele sale, chiar dacă acestea nu au forță obligatorie.
Cooperarea cu țările terțe este de asemenea consolidată, în special pentru focarele de contrafacere identificate în afara Uniunii. Este o necesitate: moneda falsă produsă în străinătate poate inunda piața europeană. Dar achiziționarea de echipamente pentru autoritățile din țări terțe trebuie însoțită de formări, cum prevede textul. Altfel, banii publici finanțează materiale care nu servesc la nimic.
Un buget modest nu dispensează de o exigență de rezultat: fiecare euro trebuie să cumpere securitate, nu hârtii.
