Parlamentul European a adoptat o rezoluție care condamnă infiltrarea islamistă, solicită o metodă europeană pentru identificarea semnelor acesteia și cere ca entitățile legate de Frații Musulmani să fie incluse pe lista antiteroristă a UE atunci când criteriile juridice sunt îndeplinite. De asemenea, solicită ca fondurile europene să nu profite niciunei rețele care figurează deja pe această listă și ca Comisia să dea socoteală cu privire la finanțările acordate entităților suspectate de legături cu Frații Musulmani. Nu este o lege: Parlamentul își exprimă o poziție politică și adresează solicitări Comisiei și statelor membre.
Textul pornește de la constatarea că rețele islamiste folosesc procedurile, finanțarea și limbajul instituțiilor europene pentru a câștiga legitimitate și a slăbi valorile democratice din interior. El citează Consiliul Musulmanilor Europeni, fostul Federația Organizațiilor Islamice din Europa, și organizații legate de acesta, precum FEMYSO. Rezoluția insistă asupra distincției dintre islam ca religie și islamismul politic și asupra faptului că lupta împotriva discriminării nu trebuie să servească la împiedicarea oricărei critici la adresa islamului.
O metodă europeană pentru identificarea infiltrăriiParlamentul solicită o metodă comună pentru identificarea semnelor infiltrării islamiste: confuzia între religie și politică, dublul discurs instituțional, opacitatea financiară, parteneriatele recurente, apropierea de rețele deja identificate, rapoartele militante, reconstituirea structurilor și deturnarea cadrelor de luptă împotriva discriminării.
Includerea pe lista antiteroristă dacă criteriile sunt îndepliniteEl invită Consiliul să includă entități și persoane legate de Frații Musulmani pe lista Uniunii a organizațiilor teroriste atunci când criteriile poziției comune 2001/931/PESC sunt îndeplinite și să aplice măsurile restrictive corespunzătoare. Evaluarea nu trebuie să se limiteze la structurile declarate oficial: entitățile asociate, organizațiile paravan, intermediarii financiari și rețelele de tineri trebuie luate în considerare.
Niciun fond UE către rețelele incluse pe listăParlamentul preseară Comisia să se asigure că niciun fond al Uniunii nu ajunge, direct sau indirect, la entități, parteneri, contractanți, subcontractanți, beneficiari efectivi sau destinatari finali legați de rețele care figurează pe lista antiteroristă a UE. De asemenea, solicită o imagine de ansamblu a tuturor cazurilor de fonduri acordate persoanelor sau entităților suspectate de legături cu Frații Musulmani sau cu islamismul politic, cu sumele, programele, justificările și deficiențele de control, și punerea la dispoziție a convențiilor de subvenție.
Transparență și control consolidate ale finanțărilorComisia este invitată să garanteze trasabilitatea completă a lanțurilor de finanțare, inclusiv subvențiile secundare, intermediarii financiari și beneficiarii efectivi, să consolideze obligațiile de diligență ale autorităților de gestionare și ale beneficiarilor și să utilizeze pe deplin sistemul de detectare rapidă și de excludere (EDES) atunci când entitățile promovează infiltrarea islamistă, radicalizarea, antisemitismul sau terorismul.
Listă europeană a predicatorilor uriiParlamentul solicită o listă a predicatorilor urii la nivelul Uniunii și invită Comisia și statele membre să consolideze controalele privind vizele, permisele de ședere și autorizațiile de mobilitate atunci când persoanele sunt legate de această listă. De asemenea, sprijină toate măsurile naționale care vizează interzicerea acoperirii complete (niqab sau burqa) în spațiile publice și în localurile deschise publicului.
Rezoluția a fost adoptată cu 381 de voturi pentru, 167 împotrivă și 15 abțineri în cadrul unui vot electronic prin apel nominal.
Pentru cetățeni, acest vot nu creează o obligație juridică nouă: el stabilește poziția politică a Parlamentului și pune presiune pe Comisie și pe statele membre. Concret, Parlamentul solicită ca finanțările europene să fie urmărite până la beneficiarii finali și ca entitățile legate de rețele teroriste incluse pe listă să fie excluse de la subvenții. De asemenea, solicită ca organizațiile legate de Consiliul Musulmanilor Europeni, precum FEMYSO, să fie private de accesul la instituțiile europene și radiate din registrul de transparență al UE. Controalele la frontiere și asupra permiselor de ședere ar putea fi consolidate pentru persoanele incluse pe o viitoare listă a predicatorilor urii, iar măsurile naționale care interzic niqabul sau burqa în spațiul public sunt sprijinite.
Cu 381 de voturi la 167, Parlamentul European condamnă entrismul islamist și cere ca rețelele legate de Frații Musulmani să fie înscrise pe lista antiteroristă a UE atunci când criteriile juridice sunt îndeplinite. De asemenea, cere transparență totală privind fondurile europene acordate unor entități suspectate. Dar această rezoluție nu este o lege: ea stabilește o poziție politică și pune presiune pe Comisie și pe Consiliu. Aici este miza reală: instituțiile europene finanțează, consultă și invită structuri pe care apoi refuză să le numească.
Parlamentul nu legiferează aici. El adresează cereri Comisiei, Consiliului și statelor membre. Votul de joi nu creează nicio obligație nouă: el stabilește o majoritate politică și face publică o linie de fractură. Cele 381 de voturi pentru, 167 împotrivă și 15 abțineri spun un lucru simplu: o majoritate de aleși refuză să mai trateze rețelele islamiste ca interlocutori reprezentativi.
Impactul practic va depinde de doi actori. Consiliul, în primul rând, care singur poate înscrie entități pe lista antiteroristă. Comisia, în al doilea rând, care gestionează fondurile și poate activa sistemul de detectare rapidă și de excludere (EDES), instrumentul care permite eliminarea unui beneficiar din subvențiile europene. Parlamentul cere ca acest instrument să fie utilizat pe deplin atunci când entitățile promovează entrismul islamist, radicalizarea sau antisemitismul. Este o cerere, nu un mecanism automat.
Cel mai concret punct al rezoluției este cel financiar. Parlamentul cere ca Comisia să ofere o imagine de ansamblu a tuturor cazurilor de fonduri europene acordate unor persoane sau entități suspectate de legături cu Frații Musulmani sau cu islamul politic, cu sumele, programele, justificările și deficiențele de control. De asemenea, cere trasabilitatea completă a lanțurilor de finanțare, inclusiv subvențiile secundare, intermediarii financiari și beneficiarii efectivi. Pentru o IMM sau o asociație care solicită o subvenție, aceasta înseamnă controale mai grele și termene mai lungi. Pentru contribuabil, înseamnă că banii publici nu mai sunt acordați fără a se ține cont de valorile celor care îi primesc.
Rezoluția nu se mulțumește să ceară socoteală: ea semnalează un mecanism. O rețea care primește fonduri europene obține o recunoaștere instituțională, apoi acces la consultări și la evenimente, apoi legitimitate mediatică. Fiecare etapă o întărește pe următoarea. Cerând ca organizațiile legate de Consiliul Musulmanilor Europeni, precum FEMYSO, să fie private de accesul la instituții și radiate din registrul de transparență, Parlamentul atacă acest cerc. Dar o face printr-o rezoluție, fără a modifica regulile de acces sau criteriile de eligibilitate.
Parlamentul susține măsurile naționale care interzic niqabul și burqa în spațiul public, dar nu le impune la nivel european. Invită Consiliul să înscrie entități pe lista antiteroristă, dar nu o face el însuși. Cere o listă europeană a predicatorilor urii, dar nu creează această listă. Fiecare cerere rămâne suspendată de voința politică a Consiliului și a Comisiei.
O abordare bazată pe subsidiaritate și pe piață ar fi făcut invers: ar fi început prin a tăia finanțările către structurile care nu respectă valorile Uniunii, modificând regulamentul financiar pentru a face excluderea automată și nu discreționară. De asemenea, ar fi impus transparența beneficiarilor efectivi ai tuturor subvențiilor europene, fără a aștepta o cerere specifică din partea Parlamentului. Rezoluția actuală cere transparența; nu o organizează.
Există o majoritate pentru a numi rețelele; ea nu există încă pentru a tăia fondurile.
Cu 381 de voturi la 167, Parlamentul European condamnă entrismul islamist și cere ca rețelele legate de Frații Musulmani să fie înscrise pe lista antiteroristă a UE atunci când criteriile juridice sunt îndeplinite. De asemenea, cere transparență totală privind fondurile europene acordate unor entități suspectate. Dar această rezoluție nu este o lege: ea stabilește o poziție politică și pune presiune pe Comisie și pe Consiliu. Aici este miza reală: instituțiile europene finanțează, consultă și invită structuri pe care apoi refuză să le numească.
Parlamentul nu legiferează aici. El adresează cereri Comisiei, Consiliului și statelor membre. Votul de joi nu creează nicio obligație nouă: el stabilește o majoritate politică și face publică o linie de fractură. Cele 381 de voturi pentru, 167 împotrivă și 15 abțineri spun un lucru simplu: o majoritate de aleși refuză să mai trateze rețelele islamiste ca interlocutori reprezentativi.
Impactul practic va depinde de doi actori. Consiliul, în primul rând, care singur poate înscrie entități pe lista antiteroristă. Comisia, în al doilea rând, care gestionează fondurile și poate activa sistemul de detectare rapidă și de excludere (EDES), instrumentul care permite eliminarea unui beneficiar din subvențiile europene. Parlamentul cere ca acest instrument să fie utilizat pe deplin atunci când entitățile promovează entrismul islamist, radicalizarea sau antisemitismul. Este o cerere, nu un mecanism automat.
Cel mai concret punct al rezoluției este cel financiar. Parlamentul cere ca Comisia să ofere o imagine de ansamblu a tuturor cazurilor de fonduri europene acordate unor persoane sau entități suspectate de legături cu Frații Musulmani sau cu islamul politic, cu sumele, programele, justificările și deficiențele de control. De asemenea, cere trasabilitatea completă a lanțurilor de finanțare, inclusiv subvențiile secundare, intermediarii financiari și beneficiarii efectivi. Pentru o IMM sau o asociație care solicită o subvenție, aceasta înseamnă controale mai grele și termene mai lungi. Pentru contribuabil, înseamnă că banii publici nu mai sunt acordați fără a se ține cont de valorile celor care îi primesc.
Rezoluția nu se mulțumește să ceară socoteală: ea semnalează un mecanism. O rețea care primește fonduri europene obține o recunoaștere instituțională, apoi acces la consultări și la evenimente, apoi legitimitate mediatică. Fiecare etapă o întărește pe următoarea. Cerând ca organizațiile legate de Consiliul Musulmanilor Europeni, precum FEMYSO, să fie private de accesul la instituții și radiate din registrul de transparență, Parlamentul atacă acest cerc. Dar o face printr-o rezoluție, fără a modifica regulile de acces sau criteriile de eligibilitate.
Parlamentul susține măsurile naționale care interzic niqabul și burqa în spațiul public, dar nu le impune la nivel european. Invită Consiliul să înscrie entități pe lista antiteroristă, dar nu o face el însuși. Cere o listă europeană a predicatorilor urii, dar nu creează această listă. Fiecare cerere rămâne suspendată de voința politică a Consiliului și a Comisiei.
O abordare bazată pe subsidiaritate și pe piață ar fi făcut invers: ar fi început prin a tăia finanțările către structurile care nu respectă valorile Uniunii, modificând regulamentul financiar pentru a face excluderea automată și nu discreționară. De asemenea, ar fi impus transparența beneficiarilor efectivi ai tuturor subvențiilor europene, fără a aștepta o cerere specifică din partea Parlamentului. Rezoluția actuală cere transparența; nu o organizează.
Există o majoritate pentru a numi rețelele; ea nu există încă pentru a tăia fondurile.
