Parlamentul European a adoptat o rezoluție care salută viitorul proiect-pilot al Comisiei privind alianțele școlare europene, anunțat în programul de lucru Erasmus+ 2026. Acesta solicită ca educația civică, competențele democratice, educația media, gândirea critică și cunoașterea Uniunii Europene și a valorilor sale să facă parte integrantă din proiect. De asemenea, cere măsuri specifice pentru școlile defavorizate sau cu capacitate redusă și pentru cursanții mai puțin favorizați, precum și reducerea sarcinilor administrative. Textul nu este o lege: formulează recomandări pentru Comisie.
Comisia a anunțat în programul său de lucru pentru 2026 și în programul de lucru anual Erasmus+ un proiect-pilot privind alianțele școlare europene. Acest proiect urmărește să consolideze cooperarea structurată între școlile din întreaga Uniune, dincolo de simpla cooperare prin proiecte, și să testeze metode de predare inovatoare, precum și o mobilitate școlară accesibilă și durabilă. Parlamentul a adoptat propria rezoluție pentru a orienta conceperea și punerea în aplicare a acestui proiect-pilot, insistând asupra dimensiunii cetățenești, a incluziunii și a simplificării.
Educația civică în centrul proiectuluiEducația civică, competențele democratice, educația media, gândirea critică și cunoașterea Uniunii Europene și a valorilor sale trebuie să fie componente integrante ale proiectului-pilot, în special prin abordări de învățare participative și experimentale.
Includerea școlilor defavorizateMăsuri specifice trebuie să permită participarea școlilor din contexte defavorizate sau cu capacitate redusă, precum și a cursanților mai puțin favorizați. Sunt vizate și filierele profesionale și școlile specializate (sport, artă), cu consolidarea capacităților și sprijin adaptat.
Mai puține sarcini administrativeComisia este invitată să reducă la minimum sarcinile și complexitatea administrativă pentru școlile participante, prin obligații de raportare proporționale, proceduri simplificate și orientări clare și practice.
Monitorizare și evaluare de la începutCriterii clare de monitorizare și evaluare trebuie stabilite de la lansarea proiectului, acoperind participarea, incluziunea, rezultatele învățării, utilizarea mobilității, eficiența administrativă și impactul asupra competențelor de bază, inclusiv competențele civice.
Informarea regulată a ParlamentuluiParlamentul trebuie să fie informat în mod regulat în timpul fazelor pregătitoare și de punere în aplicare, cu schimburi de informații în timp util privind obiectivele, guvernanța, criteriile de selecție și rezultatele intermediare.
Rezoluția a fost adoptată cu 443 de voturi pentru, 98 împotrivă și 47 de abțineri, în cadrul unui vot electronic prin apel nominal.
Pentru elevi și profesori, acest proiect-pilot ar putea facilita schimburile între școli din diferite țări și consolida învățarea cetățeniei, a educației media și a gândirii critice. Școlile cu mai puține resurse sau situate în zone izolate ar trebui să beneficieze de măsuri de sprijin specifice pentru a participa. Instituțiile participante ar trebui, de asemenea, să aibă proceduri administrative simplificate. Parlamentul cere să fie ținut la curent cu progresul, dar acest text nu impune nicio obligație statelor membre sau școlilor: este vorba de recomandări adresate Comisiei.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție care primește favorabil viitorul proiect-pilot al Comisiei privind alianțele școlare europene, anunțat în programul de lucru Erasmus+ 2026. Cu 443 de voturi pentru, 98 împotrivă și 47 de abțineri, solicită ca educația civică, competențele democratice, educația media, gândirea critică și cunoașterea Uniunii și a valorilor sale să facă parte integrantă din proiect. Cere, de asemenea, măsuri țintite pentru școlile defavorizate sau cu capacitate redusă și o reducere a sarcinilor administrative. Nu este o lege: este o listă de recomandări adresată Comisiei, fără obligații noi pentru statele membre sau pentru școli.
Textul nu instituie proiectul-pilot și nu creează niciun drept și nicio obligație. Formulează recomandări adresate Comisiei, care rămâne singura responsabilă de concepere și punere în aplicare. Parlamentul cere să fie informat regulat, dar această cerere este un angajament politic, nu o constrângere juridică. Statele membre își păstrează competența deplină în materie de educație, iar rezoluția reamintește explicit acest lucru.
Adevărata miză este în altă parte: proiectul-pilot, anunțat în programul de lucru Erasmus+ 2026, urmărește să depășească cooperarea prin proiecte pentru a merge spre o colaborare mai structurată și mai sistemică între școli. Parlamentul vrea să integreze o dimensiune cetățenească puternică. Este legitim, dar trebuie măsurat riscul: fiecare obiectiv adăugat (civism, incluziune, mobilitate, sinergii, evaluare) îngreunează sarcina care va apăsa pe școli și pe autoritățile naționale. Rezoluția cere tocmai minimizarea sarcinilor administrative. Va trebui verificat că cele două nu se contrazic.
Parlamentul insistă ca școlile defavorizate sau cu capacitate redusă, precum și cursanții mai puțin favorizați, să poată participa. Nimeni nu va contesta acest obiectiv. Dar incluziunea are un cost: mobilizarea școlilor rurale, izolate sau cu capacitate redusă necesită mijloace de coordonare, transport și acompaniere. Dacă Comisia înmulțește criteriile de eligibilitate și obligațiile de raportare pentru a dovedi incluziunea, va descuraja exact școlile pe care vrea să le atingă. Textul recunoaște pe jumătate acest lucru cerând proceduri simplificate și orientări clare. Este reflexul corect.
Rezoluția citează recomandarea Consiliului „Europa în mișcare”, care stabilește un obiectiv de 20 % cursanți mai puțin favorizați în mobilitate până în 2027. Această cifră este un context, nu o obligație creată de acest text. Nu trebuie transformată într-o nouă constrângere pentru școli. Abordarea corectă ar fi să lăsăm instituțiile și autoritățile locale să își definească propriile priorități de incluziune, cu o finanțare flexibilă și fără formulare suplimentare. Parlamentul nu merge până acolo, dar deschide ușa către sinergii cu Fondul social european plus și garanția pentru tineret. Cu condiția ca aceste fonduri să nu devină un nou strat de birocrație.
Fiecare obiectiv adăugat proiectului-pilot este o sarcină în plus pentru școli; Parlamentul știe acest lucru, dar încă nu a ales între lista lungă și punerea în aplicare reală.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție care primește favorabil viitorul proiect-pilot al Comisiei privind alianțele școlare europene, anunțat în programul de lucru Erasmus+ 2026. Cu 443 de voturi pentru, 98 împotrivă și 47 de abțineri, solicită ca educația civică, competențele democratice, educația media, gândirea critică și cunoașterea Uniunii și a valorilor sale să facă parte integrantă din proiect. Cere, de asemenea, măsuri țintite pentru școlile defavorizate sau cu capacitate redusă și o reducere a sarcinilor administrative. Nu este o lege: este o listă de recomandări adresată Comisiei, fără obligații noi pentru statele membre sau pentru școli.
Textul nu instituie proiectul-pilot și nu creează niciun drept și nicio obligație. Formulează recomandări adresate Comisiei, care rămâne singura responsabilă de concepere și punere în aplicare. Parlamentul cere să fie informat regulat, dar această cerere este un angajament politic, nu o constrângere juridică. Statele membre își păstrează competența deplină în materie de educație, iar rezoluția reamintește explicit acest lucru.
Adevărata miză este în altă parte: proiectul-pilot, anunțat în programul de lucru Erasmus+ 2026, urmărește să depășească cooperarea prin proiecte pentru a merge spre o colaborare mai structurată și mai sistemică între școli. Parlamentul vrea să integreze o dimensiune cetățenească puternică. Este legitim, dar trebuie măsurat riscul: fiecare obiectiv adăugat (civism, incluziune, mobilitate, sinergii, evaluare) îngreunează sarcina care va apăsa pe școli și pe autoritățile naționale. Rezoluția cere tocmai minimizarea sarcinilor administrative. Va trebui verificat că cele două nu se contrazic.
Parlamentul insistă ca școlile defavorizate sau cu capacitate redusă, precum și cursanții mai puțin favorizați, să poată participa. Nimeni nu va contesta acest obiectiv. Dar incluziunea are un cost: mobilizarea școlilor rurale, izolate sau cu capacitate redusă necesită mijloace de coordonare, transport și acompaniere. Dacă Comisia înmulțește criteriile de eligibilitate și obligațiile de raportare pentru a dovedi incluziunea, va descuraja exact școlile pe care vrea să le atingă. Textul recunoaște pe jumătate acest lucru cerând proceduri simplificate și orientări clare. Este reflexul corect.
Rezoluția citează recomandarea Consiliului „Europa în mișcare”, care stabilește un obiectiv de 20 % cursanți mai puțin favorizați în mobilitate până în 2027. Această cifră este un context, nu o obligație creată de acest text. Nu trebuie transformată într-o nouă constrângere pentru școli. Abordarea corectă ar fi să lăsăm instituțiile și autoritățile locale să își definească propriile priorități de incluziune, cu o finanțare flexibilă și fără formulare suplimentare. Parlamentul nu merge până acolo, dar deschide ușa către sinergii cu Fondul social european plus și garanția pentru tineret. Cu condiția ca aceste fonduri să nu devină un nou strat de birocrație.
Fiecare obiectiv adăugat proiectului-pilot este o sarcină în plus pentru școli; Parlamentul știe acest lucru, dar încă nu a ales între lista lungă și punerea în aplicare reală.
