Parlamentul European a adoptat la 9 iulie 2026 o derogare temporară și strict limitată de la normele privind confidențialitatea comunicațiilor electronice. Aceasta permite furnizorilor de mesagerie și apeluri online să utilizeze tehnologii pentru a detecta, a semnala și a elimina conținutul de abuz sexual asupra copiilor și solicitarea copiilor. Parlamentul a modificat propunerea Comisiei excluzând total comunicațiile criptate de la un capăt la altul și comunicațiile audio. Textul se va aplica până la 3 aprilie 2028.
Serviciile de mesagerie și apeluri online sunt supuse din decembrie 2020 normelor europene privind confidențialitatea comunicațiilor. Aceste norme împiedică furnizorii să analizeze mesajele utilizatorilor lor. Comisia a propus o derogare temporară pentru a le permite să detecteze abuzurile sexuale asupra copiilor online. Parlamentul a adoptat poziția sa în a doua lectură, restrângând puternic condițiile de utilizare a tehnologiilor și excluzând comunicațiile criptate de la un capăt la altul.
Excluderea criptării de la un capăt la altulRegulamentul nu se aplică comunicațiilor interpersonale cărora li se aplică, li s-a aplicat sau li se va aplica criptarea de la un capăt la altul. Prin urmare, mesajele criptate de la un capăt la altul nu pot fi examinate în temeiul acestei derogări.
Excluderea comunicațiilor audioRegulamentul nu se aplică examinării comunicațiilor audio. Numai textul comunicațiilor poate fi analizat.
Conservarea datelor limitată la 12 luniAtunci când este identificat un caz suspectat de abuz sexual asupra copilului online, datele de conținut și de trafic asociate pot fi stocate în mod securizat, dar nu mai mult de 12 luni de la data identificării cazului suspectat.
Tehnologii strict reglementateTehnologiile utilizate trebuie să fie la nivelul tehnicii, cât mai puțin intruzive posibil, iar pentru examinarea textului, să nu poată deduce substanța comunicațiilor, ci doar să detecteze modele care indică eventuale abuzuri. O analiză de impact prealabilă și o consultare prealabilă sunt obligatorii pentru fiecare tehnologie specifică.
Control uman și căi de atac pentru utilizatoriFurnizorii trebuie să garanteze un control uman și o intervenție umană și să obțină o confirmare umană înainte de a semnala material neidentificat anterior. Aceștia trebuie să ofere mecanisme de reclamație și să informeze utilizatorii cu privire la căile lor de atac, inclusiv dreptul la o cale de atac jurisdicțională efectivă.
Parlamentul a adoptat poziția sa cu 362 de voturi pentru, 235 de voturi împotrivă și 5 abțineri în cadrul unui vot electronic prin apel nominal.
Dacă utilizați o mesagerie criptată de la un capăt la altul, mesajele dumneavoastră nu vor putea fi examinate în temeiul acestei derogări. Dacă utilizați un serviciu necriptat de la un capăt la altul, furnizorul va putea analiza textul comunicațiilor dumneavoastră pentru a detecta conținut de abuz sexual asupra copiilor, în condiții stricte: control uman, informare clară, drept de reclamație și cale de atac jurisdicțională. Datele legate de un caz suspectat nu vor putea fi conservate mai mult de 12 luni. Derogarea va expira la 3 aprilie 2028. Acest text este poziția Parlamentului în a doua lectură; acesta trebuie încă aprobat de Consiliu înainte de a deveni lege.
Pe 9 iulie 2026, Parlamentul European a adoptat în a doua lectură o derogare temporară de la directiva ePrivacy. Aceasta permite serviciilor de mesagerie fără criptare de la un capăt la altul să detecteze, să semnaleze și să elimine conținutul de abuz sexual asupra copiilor. Însă Parlamentul a adăugat o excludere explicită: comunicațiile criptate de la un capăt la altul nu vor putea fi niciodată examinate. Un vot cu 362 de voturi pentru, 235 împotrivă și 5 abțineri, care stabilește o limită clară între protecția copilului și viața privată.
Derogarea nu creează un drept general de supraveghere. Ea autorizează furnizorii să prelucreze date doar dacă prelucrarea este strict necesară, proporțională și limitată la datele de conținut și de trafic. Tehnologiile utilizate trebuie să fie la stadiul tehnicii, cât mai puțin intruzive posibil și să nu poată deduce substanța comunicațiilor. O analiză de impact și o consultare prealabilă sunt obligatorii pentru fiecare tehnologie.
Parlamentul a adăugat garanții substanțiale: control uman, confirmare umană înainte de orice semnalare de material neidentificat anterior, proceduri interne împotriva utilizărilor abuzive, informare clară a utilizatorilor și dreptul la o cale de atac jurisdicțională efectivă. Furnizorii trebuie să publice anual un raport detaliat privind volumele prelucrate, ratele de eroare și soluționarea reclamațiilor. Comisia va publica lista organismelor de protecție a copilului cărora le sunt adresate semnalările.
Pentru utilizatorul unui serviciu de mesagerie criptat de la un capăt la altul, nimic nu se schimbă: mesajele sale rămân în afara sferei derogării. Pentru ceilalți, furnizorul va putea analiza textul comunicațiilor, dar sub control uman și cu drept de recurs. Datele suspecte nu vor putea fi stocate mai mult de 12 luni.
Pentru furnizori, conformitatea are un cost: analize de impact, consultări prealabile, rapoarte anuale, proceduri de reclamație. Acest cost este real, dar este proporțional cu obiectivul urmărit. Adevăratul risc ar fi fost o derogare fără limită, care ar fi banalizat supravegherea în masă. Parlamentul a evitat această capcană, lăsând totodată o portiță deschisă pentru detectarea abuzurilor în serviciile necriptate.
Rămâne o întrebare: de ce să excluzi complet criptarea de la un capăt la altul când există tehnologii pentru a detecta conținutul ilicit fără a sparge criptarea? Parlamentul a ales prudența, în numele protecției vieții private. Este o alegere politică asumată, care protejează comunicațiile legitime, dar lasă abuzatorii să migreze către servicii criptate. O abordare mai echilibrată ar fi constat în autorizarea detectării pe semnale slabe, sub control judiciar strict, în locul unei excluderi absolute.
Excluderea criptării de la un capăt la altul protejează viața privată, dar lasă abuzatorii să migreze către servicii criptate.
Pe 9 iulie 2026, Parlamentul European a adoptat în a doua lectură o derogare temporară de la directiva ePrivacy. Aceasta permite serviciilor de mesagerie fără criptare de la un capăt la altul să detecteze, să semnaleze și să elimine conținutul de abuz sexual asupra copiilor. Însă Parlamentul a adăugat o excludere explicită: comunicațiile criptate de la un capăt la altul nu vor putea fi niciodată examinate. Un vot cu 362 de voturi pentru, 235 împotrivă și 5 abțineri, care stabilește o limită clară între protecția copilului și viața privată.
Derogarea nu creează un drept general de supraveghere. Ea autorizează furnizorii să prelucreze date doar dacă prelucrarea este strict necesară, proporțională și limitată la datele de conținut și de trafic. Tehnologiile utilizate trebuie să fie la stadiul tehnicii, cât mai puțin intruzive posibil și să nu poată deduce substanța comunicațiilor. O analiză de impact și o consultare prealabilă sunt obligatorii pentru fiecare tehnologie.
Parlamentul a adăugat garanții substanțiale: control uman, confirmare umană înainte de orice semnalare de material neidentificat anterior, proceduri interne împotriva utilizărilor abuzive, informare clară a utilizatorilor și dreptul la o cale de atac jurisdicțională efectivă. Furnizorii trebuie să publice anual un raport detaliat privind volumele prelucrate, ratele de eroare și soluționarea reclamațiilor. Comisia va publica lista organismelor de protecție a copilului cărora le sunt adresate semnalările.
Pentru utilizatorul unui serviciu de mesagerie criptat de la un capăt la altul, nimic nu se schimbă: mesajele sale rămân în afara sferei derogării. Pentru ceilalți, furnizorul va putea analiza textul comunicațiilor, dar sub control uman și cu drept de recurs. Datele suspecte nu vor putea fi stocate mai mult de 12 luni.
Pentru furnizori, conformitatea are un cost: analize de impact, consultări prealabile, rapoarte anuale, proceduri de reclamație. Acest cost este real, dar este proporțional cu obiectivul urmărit. Adevăratul risc ar fi fost o derogare fără limită, care ar fi banalizat supravegherea în masă. Parlamentul a evitat această capcană, lăsând totodată o portiță deschisă pentru detectarea abuzurilor în serviciile necriptate.
Rămâne o întrebare: de ce să excluzi complet criptarea de la un capăt la altul când există tehnologii pentru a detecta conținutul ilicit fără a sparge criptarea? Parlamentul a ales prudența, în numele protecției vieții private. Este o alegere politică asumată, care protejează comunicațiile legitime, dar lasă abuzatorii să migreze către servicii criptate. O abordare mai echilibrată ar fi constat în autorizarea detectării pe semnale slabe, sub control judiciar strict, în locul unei excluderi absolute.
Excluderea criptării de la un capăt la altul protejează viața privată, dar lasă abuzatorii să migreze către servicii criptate.
