Parlamentul European a adoptat o rezoluție care salută favorabil propunerea Comisiei privind un al 28-lea regim pentru întreprinderi (EU Inc.) și solicită o viitoare componentă fiscală opțională. Această componentă ar fi limitată la început la anumite întreprinderi, cum ar fi start-up-urile și scale-up-urile transfrontaliere, cu o bază de impozitare unică consolidată și un ghișeu unic digital. Textul nu instituie acest regim: solicită Comisiei să acționeze. Votul a întrunit 366 de voturi pentru, 192 împotrivă și 39 de abțineri.
Comisia a propus un cadru juridic pentru un al 28-lea regim de societate (EU Inc.) și o recomandare din 18 martie 2026 care definește întreprinderile tinere și scale-up-urile eligibile, cu o componentă fiscală ce urmează a fi adăugată ulterior. Parlamentul salută această propunere, dar subliniază că aceasta nu trebuie să înlocuiască eforturile de reducere a fragmentării dintre normele naționale. Solicită ca componenta fiscală să fie opțională, modulară și limitată la început la un subset de întreprinderi și să nu creeze avantaje fiscale injuste, societăți fantomă sau turism fiscal.
Componentă fiscală opțională și limitatăParlamentul insistă ca viitoarea componentă fiscală să fie un sistem facultativ, clar și sigur din punct de vedere juridic, deschis altor state membre în orice moment și limitat la început la un subset de întreprinderi, cum ar fi start-up-urile și scale-up-urile transfrontaliere orientate spre creștere.
Bază de impozitare unică consolidatăPropune ca componenta fiscală să vizeze o bază consolidată unică pentru impozitul pe profit al întreprinderilor participante în întreaga Uniune, cu o metodă uniformă de determinare a venitului impozabil conform orientărilor OCDE, fără a limita puterea statelor membre de a stabili cotele de impozitare.
Ghișeu unic și număr fiscal unicSolicită ca o înregistrare unică și complet digitală la ghișeul unic și un număr de identificare fiscală unic să fie norma implicită, cu documentație standardizată, modele și o interfață unică de depunere a declarațiilor fiscale.
Combaterea abuzurilorNumai întreprinderile care desfășoară o activitate economică reală în Uniune ar putea accesa componenta fiscală; aceasta nu trebuie să conducă la societăți fantomă sau cutii poștale și nici la turism fiscal. O întreprindere recunoscută oficial vinovată de încălcarea normelor privind frauda, evaziunea fiscală, securitatea socială sau participarea lucrătorilor nu ar putea participa.
Reexaminare la fiecare patru aniComisia este invitată să efectueze o reexaminare completă și, după caz, revizuiri ale aspectelor fiscale ale celui de-al 28-lea regim la fiecare patru ani, în special cu privire la rata de adoptare de către IMM-uri, start-up-uri și scale-up-uri.
Rezoluția a fost adoptată cu 366 de voturi pentru, 192 împotrivă și 39 de abțineri în cadrul unui vot electronic prin apel nominal.
Pentru cetățeni și întreprinderi, această rezoluție nu schimbă încă regulile fiscale: solicită Comisiei să propună o viitoare componentă fiscală opțională. Dacă va fi urmată, start-up-urile și scale-up-urile transfrontaliere ar putea beneficia de o bază de impozitare unică consolidată și de un ghișeu unic digital, ceea ce le-ar simplifica obligațiile fiscale în mai multe țări ale Uniunii. Textul insistă ca acest regim să nu creeze avantaje fiscale injuste și să nu permită ocolirea protecțiilor lucrătorilor.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție care primește favorabil propunerea Comisiei privind un al 28-lea regim pentru întreprinderi (EU Inc.) și solicită un viitor modul fiscal opțional. Acest modul ar fi limitat la început la anumite întreprinderi precum start-up-urile și scale-up-urile transfrontaliere, cu o bază de impozitare unică consolidată și un ghișeu unic digital. Textul nu instituie acest regim: îi cere Comisiei să acționeze. Votul a întrunit 366 de voturi pentru, 192 împotrivă și 39 de abțineri.
Rezoluția adoptată nu este o lege: ea exprimă poziția politică a Parlamentului și îi cere Comisiei să propună un viitor modul fiscal. Prin urmare, nu creează nici bază de impozitare consolidată, nici stimulente fiscale obligatorii. Pentru întreprinderi, nimic nu se schimbă încă. Dar semnalul este clar: Parlamentul vrea un regim fiscal european opțional, limitat la început la start-up-urile și scale-up-urile transfrontaliere, cu o bază de impozitare unică consolidată și un ghișeu unic digital.
Mecanismul este simplu: limitând domeniul de aplicare inițial la un subset de întreprinderi, Parlamentul speră să facă proiectul fezabil din punct de vedere politic. Start-up-urile și scale-up-urile generează puține venituri fiscale pentru statele membre, ceea ce reduce temerea privind o pierdere de suveranitate. Dar această limitare are un cost: întreprinderile care nu corespund criteriilor recomandării din 18 martie 2026 (cheltuieli de cercetare-dezvoltare, dimensiune) vor rămâne supuse fragmentării fiscale. Parlamentul cere ca regimul să fie deschis și altor întreprinderi în viitor, dar fără un calendar obligatoriu.
Parlamentul propune ca viitorul modul fiscal să vizeze o bază consolidată unică pentru impozitul pe profit al întreprinderilor participante în întreaga Uniune, cu o metodă uniformă de determinare a venitului impozabil conform orientărilor OCDE. Statele membre ar păstra puterea de a stabili cotele. Este un pas înainte spre simplificare: o singură bază pentru toate activitățile europene, în loc de 27 de calcule diferite. Dar textul nu merge până la a propune o veritabilă consolidare a pierderilor transfrontaliere, ceea ce ar limita avantajul pentru întreprinderile în expansiune.
Ghișeul unic și numărul fiscal unic sunt măsuri de simplificare binevenite. Ele ar reduce costurile administrative pentru întreprinderile care se dezvoltă în mai multe state membre. Totuși, textul rămâne vag în privința punerii în aplicare: cine va gestiona acest ghișeu? Cum vor coopera autoritățile fiscale naționale? Parlamentul cere o interfață unică de depunere, dar fără a preciza mijloacele. Riscul este ca simplificarea anunțată să se lovească de complexitatea procedurilor naționale.
Parlamentul insistă ca numai întreprinderile care desfășoară o activitate economică reală în Uniune să poată accesa modulul fiscal și ca societățile fantomă să fie excluse. De asemenea, cere ca întreprinderile condamnate pentru fraudă sau evaziune fiscală să nu poată participa. Aceste garanții sunt legitime, dar implică controale suplimentare. Pentru un start-up, fiecare control reprezintă timp și bani. Textul nu precizează cum vor fi finanțate aceste verificări nici dacă vor fi proporționale cu dimensiunea întreprinderilor.
Parlamentul cere de asemenea ca stimulentele fiscale să fie coordonate și strict condiționate, axate pe cercetare-dezvoltare și reinvestire. Obiectivul este de a evita o concurență fiscală dăunătoare. Dar condiționarea stimulentelor de criterii stricte poate descuraja întreprinderile să le solicite, mai ales pe cele mai mici. Textul nu spune cine va evalua aceste condiții nici după ce criterii. Riscul este de a crea un sistem complex care va beneficia mai ales întreprinderilor cu mijloacele de a naviga prin labirintul administrativ.
Parlamentul cere un regim fiscal opțional, dar încă nu l-a creat. Start-up-urile așteaptă fapte, nu rezoluții.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție care primește favorabil propunerea Comisiei privind un al 28-lea regim pentru întreprinderi (EU Inc.) și solicită un viitor modul fiscal opțional. Acest modul ar fi limitat la început la anumite întreprinderi precum start-up-urile și scale-up-urile transfrontaliere, cu o bază de impozitare unică consolidată și un ghișeu unic digital. Textul nu instituie acest regim: îi cere Comisiei să acționeze. Votul a întrunit 366 de voturi pentru, 192 împotrivă și 39 de abțineri.
Rezoluția adoptată nu este o lege: ea exprimă poziția politică a Parlamentului și îi cere Comisiei să propună un viitor modul fiscal. Prin urmare, nu creează nici bază de impozitare consolidată, nici stimulente fiscale obligatorii. Pentru întreprinderi, nimic nu se schimbă încă. Dar semnalul este clar: Parlamentul vrea un regim fiscal european opțional, limitat la început la start-up-urile și scale-up-urile transfrontaliere, cu o bază de impozitare unică consolidată și un ghișeu unic digital.
Mecanismul este simplu: limitând domeniul de aplicare inițial la un subset de întreprinderi, Parlamentul speră să facă proiectul fezabil din punct de vedere politic. Start-up-urile și scale-up-urile generează puține venituri fiscale pentru statele membre, ceea ce reduce temerea privind o pierdere de suveranitate. Dar această limitare are un cost: întreprinderile care nu corespund criteriilor recomandării din 18 martie 2026 (cheltuieli de cercetare-dezvoltare, dimensiune) vor rămâne supuse fragmentării fiscale. Parlamentul cere ca regimul să fie deschis și altor întreprinderi în viitor, dar fără un calendar obligatoriu.
Parlamentul propune ca viitorul modul fiscal să vizeze o bază consolidată unică pentru impozitul pe profit al întreprinderilor participante în întreaga Uniune, cu o metodă uniformă de determinare a venitului impozabil conform orientărilor OCDE. Statele membre ar păstra puterea de a stabili cotele. Este un pas înainte spre simplificare: o singură bază pentru toate activitățile europene, în loc de 27 de calcule diferite. Dar textul nu merge până la a propune o veritabilă consolidare a pierderilor transfrontaliere, ceea ce ar limita avantajul pentru întreprinderile în expansiune.
Ghișeul unic și numărul fiscal unic sunt măsuri de simplificare binevenite. Ele ar reduce costurile administrative pentru întreprinderile care se dezvoltă în mai multe state membre. Totuși, textul rămâne vag în privința punerii în aplicare: cine va gestiona acest ghișeu? Cum vor coopera autoritățile fiscale naționale? Parlamentul cere o interfață unică de depunere, dar fără a preciza mijloacele. Riscul este ca simplificarea anunțată să se lovească de complexitatea procedurilor naționale.
Parlamentul insistă ca numai întreprinderile care desfășoară o activitate economică reală în Uniune să poată accesa modulul fiscal și ca societățile fantomă să fie excluse. De asemenea, cere ca întreprinderile condamnate pentru fraudă sau evaziune fiscală să nu poată participa. Aceste garanții sunt legitime, dar implică controale suplimentare. Pentru un start-up, fiecare control reprezintă timp și bani. Textul nu precizează cum vor fi finanțate aceste verificări nici dacă vor fi proporționale cu dimensiunea întreprinderilor.
Parlamentul cere de asemenea ca stimulentele fiscale să fie coordonate și strict condiționate, axate pe cercetare-dezvoltare și reinvestire. Obiectivul este de a evita o concurență fiscală dăunătoare. Dar condiționarea stimulentelor de criterii stricte poate descuraja întreprinderile să le solicite, mai ales pe cele mai mici. Textul nu spune cine va evalua aceste condiții nici după ce criterii. Riscul este de a crea un sistem complex care va beneficia mai ales întreprinderilor cu mijloacele de a naviga prin labirintul administrativ.
Parlamentul cere un regim fiscal opțional, dar încă nu l-a creat. Start-up-urile așteaptă fapte, nu rezoluții.
