Parlamentul European a adoptat o rezoluție care condamnă războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și solicită ca Uniunea și statele sale membre să își sporească ajutorul militar acordat Kievului, în special sistemele de apărare aeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune. Textul cere, de asemenea, garanții de securitate solide și obligatorii din punct de vedere juridic pentru Ucraina, precum și retragerea imediată și necondiționată a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Parlamentul solicită Comisiei să acționeze; aceasta nu este o lege.
În fiecare an, Comisia publică un raport privind Ucraina care servește drept bază pentru o dezbatere în Parlament. Acest raport este un document de monitorizare: nu propune nicio măsură legislativă obligatorie. Prin urmare, Parlamentul a adoptat propria poziție politică cu privire la situația din Ucraina și la răspunsul pe care ar trebui să îl dea Uniunea Europeană.
Retragere rusă exigatăParlamentul cere Rusiei să înceteze imediat și necondiționat toate activitățile militare din Ucraina și să își retragă toate forțele și tot materialul militar de pe întreg teritoriul ucrainean, inclusiv din apele sale teritoriale.
Mai multe arme pentru KievAcesta îndeamnă Uniunea și statele membre să își sporească asistența militară acordată Ucrainei, în special sistemele de apărare aeriană (Patriot, SAMP/T, NASAMS, IRIS-T, HAWK) și capacitățile de lovire în profunzime. Îndeamnă în special Germania să furnizeze rachete Taurus cu rază lungă de acțiune.
Garanții de securitate obligatoriiParlamentul solicită garanții de securitate solide și obligatorii din punct de vedere juridic pentru Ucraina, echivalente cu cele prevăzute la articolul 5 din Tratatul de la Washington și la articolul 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană, de îndată ce starea de război va lua sfârșit în mod oficial.
Zonă de protecție aerianăAcesta solicită unei coaliții de state membre voluntare să analizeze crearea unei zone de protecție aeriană integrate cu vocație defensivă, condusă de Europa, care ar putea desfășura patrule aeriene de luptă deasupra zonelor necontestate din Ucraina.
Presiune asupra RusieiParlamentul condamnă relaxarea parțială a sancțiunilor americane împotriva Rusiei și denunță poziția Statelor Unite de a-și condiționa garanțiile de securitate de retragerea Ucrainei din Donbass. Acesta solicită o pace justă și durabilă, cu reparații din partea Rusiei și tragere la răspundere pentru crimele de război.
Rezoluția a fost adoptată cu 460 de voturi pentru, 136 împotrivă și 59 abțineri în cadrul unui vot electronic prin apel nominal.
Acest vot nu impune nicio obligație juridică statelor membre sau instituțiilor europene. Acesta exprimă poziția politică a Parlamentului European cu privire la războiul din Ucraina și la ceea ce ar trebui să fie răspunsul Uniunii. În mod concret, acesta solicită trimiterea mai multor arme către Ucraina, inclusiv sisteme de apărare aeriană și rachete cu rază lungă de acțiune, și pregătirea unor garanții de securitate pentru perioada postbelică. De asemenea, solicită ca Ucraina să fie asociată la orice decizie care o privește și ca Europa să participe la negocierile de pace. Parlamentul solicită Comisiei și statelor membre să acționeze; aceasta nu este o lege.
Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2026, cu 460 de voturi împotrivă 136 și 59 abțineri, o rezoluție care cere retragerea imediată și necondiționată a forțelor ruse din Ucraina și îndeamnă Uniunea și statele sale membre să își sporească masiv ajutorul militar acordat Kievului, inclusiv sisteme de apărare aeriană și rachete cu rază lungă de acțiune. Nu este o lege: este o poziție politică. Dar ea spune un lucru simplu: Europa trebuie să înceteze să privească curajul ucrainean ca pe ceva firesc și să înceapă să îl finanțeze ca pe o investiție în propria sa securitate.
Parlamentul constată o reducere cu 99 % a ajutorului militar american în 2025. Nu este o abstracție: este semnalul transmis Moscovei că timpul lucrează în favoarea ei. În replică, rezoluția cere accelerarea și creșterea furnizării de arme și muniții și subliniază că Uniunea și statele sale membre sunt deja principalul furnizor de sprijin financiar și militar pentru Ucraina. Mecanismul este simplu: dacă ajutorul scade, capacitatea Ucrainei de a se apăra scade, iar Rusia nu are niciun motiv să negocieze. Dacă ajutorul crește în mod previzibil, raportul de forțe se schimbă și diplomația devine posibilă.
Textul îndeamnă în special Germania să furnizeze rachete Taurus cu rază lungă de acțiune, iar celelalte state membre să doteze Ucraina cu sisteme suplimentare de apărare aeriană. Pentru un cetățean european, aceasta înseamnă că protecția propriului spațiu aerian începe în Ucraina. Fiecare rachetă interceptată deasupra Kievului este o rachetă care nu amenință Varșovia sau Berlinul. Costul așteptării se măsoară în vieți ucrainene și în riscuri sporite pentru Europa.
Rezoluția cere garanții de securitate solide și obligatorii din punct de vedere juridic pentru Ucraina, echivalente cu cele prevăzute la articolul 5 din Tratatul de la Washington și la articolul 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană, de îndată ce starea de război va fi încheiată oficial. De asemenea, solicită unei coaliții de state membre voluntare să analizeze o zonă de protecție aeriană integrată cu scop defensiv, condusă de Europa, cu patrule aeriene de luptă deasupra zonelor necontestate din Ucraina. Acestea nu sunt angajamente obligatorii, ci orientări politice. Punerea lor în aplicare va depinde de voința statelor membre, și aici este problema: garanțiile de securitate au valoare doar dacă sunt credibile, iar ele sunt credibile doar dacă capacitățile militare europene urmează.
Parlamentul invită Comisia și statele membre să ia în considerare numirea unui negociator european de rang înalt cu un mandat clar. Reamintește că nimeni nu decide despre Ucraina fără Ucraina, nici despre Europa fără Europa. Formula este corectă, dar ea cere ca Europa să vorbească cu o singură voce. Însă diviziunile naționale privind trimiterea de arme sau garanțiile de securitate slăbesc poziția europeană. O abordare bazată pe subsidiaritate și pe piață ar fi aici mai eficientă: să lăsăm statele membre care doresc să avanseze împreună, fără a aștepta unanimitatea, și să lăsăm industria europeană de apărare să producă mai repede prin reducerea obstacolelor de reglementare. BITDE, menționată în text, este un pas în această direcție, dar rămâne prea lentă și prea birocratică pentru a răspunde urgenței.
Parlamentul condamnă relaxarea parțială a sancțiunilor americane împotriva Rusiei și poziția Statelor Unite de a condiționa garanțiile lor de securitate de retragerea Ucrainei din Donbas. Face apel la extinderea listelor de sancțiuni individuale și la tragerea la răspundere a platformelor de rețele sociale pentru difuzarea de conținut dăunător, prin aplicarea strictă a Regulamentului privind serviciile digitale. Acest ultim punct merită atenție: încredințarea către platforme private a sarcinii de a filtra propaganda de stat rusă poate să se întoarcă împotriva libertății de exprimare. Lupta împotriva dezinformării trebuie să rămână în cadrul legii, nu în cel al cenzurii private. Adevărata pârghie este transparența finanțărilor și urmărirea penală a rețelelor de propagandă, nu delegarea cenzurii către companii.
Europa nu poate cere Ucrainei să lupte pentru ea și să îi refuze mijloacele de a o face.
Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2026, cu 460 de voturi împotrivă 136 și 59 abțineri, o rezoluție care cere retragerea imediată și necondiționată a forțelor ruse din Ucraina și îndeamnă Uniunea și statele sale membre să își sporească masiv ajutorul militar acordat Kievului, inclusiv sisteme de apărare aeriană și rachete cu rază lungă de acțiune. Nu este o lege: este o poziție politică. Dar ea spune un lucru simplu: Europa trebuie să înceteze să privească curajul ucrainean ca pe ceva firesc și să înceapă să îl finanțeze ca pe o investiție în propria sa securitate.
Parlamentul constată o reducere cu 99 % a ajutorului militar american în 2025. Nu este o abstracție: este semnalul transmis Moscovei că timpul lucrează în favoarea ei. În replică, rezoluția cere accelerarea și creșterea furnizării de arme și muniții și subliniază că Uniunea și statele sale membre sunt deja principalul furnizor de sprijin financiar și militar pentru Ucraina. Mecanismul este simplu: dacă ajutorul scade, capacitatea Ucrainei de a se apăra scade, iar Rusia nu are niciun motiv să negocieze. Dacă ajutorul crește în mod previzibil, raportul de forțe se schimbă și diplomația devine posibilă.
Textul îndeamnă în special Germania să furnizeze rachete Taurus cu rază lungă de acțiune, iar celelalte state membre să doteze Ucraina cu sisteme suplimentare de apărare aeriană. Pentru un cetățean european, aceasta înseamnă că protecția propriului spațiu aerian începe în Ucraina. Fiecare rachetă interceptată deasupra Kievului este o rachetă care nu amenință Varșovia sau Berlinul. Costul așteptării se măsoară în vieți ucrainene și în riscuri sporite pentru Europa.
Rezoluția cere garanții de securitate solide și obligatorii din punct de vedere juridic pentru Ucraina, echivalente cu cele prevăzute la articolul 5 din Tratatul de la Washington și la articolul 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană, de îndată ce starea de război va fi încheiată oficial. De asemenea, solicită unei coaliții de state membre voluntare să analizeze o zonă de protecție aeriană integrată cu scop defensiv, condusă de Europa, cu patrule aeriene de luptă deasupra zonelor necontestate din Ucraina. Acestea nu sunt angajamente obligatorii, ci orientări politice. Punerea lor în aplicare va depinde de voința statelor membre, și aici este problema: garanțiile de securitate au valoare doar dacă sunt credibile, iar ele sunt credibile doar dacă capacitățile militare europene urmează.
Parlamentul invită Comisia și statele membre să ia în considerare numirea unui negociator european de rang înalt cu un mandat clar. Reamintește că nimeni nu decide despre Ucraina fără Ucraina, nici despre Europa fără Europa. Formula este corectă, dar ea cere ca Europa să vorbească cu o singură voce. Însă diviziunile naționale privind trimiterea de arme sau garanțiile de securitate slăbesc poziția europeană. O abordare bazată pe subsidiaritate și pe piață ar fi aici mai eficientă: să lăsăm statele membre care doresc să avanseze împreună, fără a aștepta unanimitatea, și să lăsăm industria europeană de apărare să producă mai repede prin reducerea obstacolelor de reglementare. BITDE, menționată în text, este un pas în această direcție, dar rămâne prea lentă și prea birocratică pentru a răspunde urgenței.
Parlamentul condamnă relaxarea parțială a sancțiunilor americane împotriva Rusiei și poziția Statelor Unite de a condiționa garanțiile lor de securitate de retragerea Ucrainei din Donbas. Face apel la extinderea listelor de sancțiuni individuale și la tragerea la răspundere a platformelor de rețele sociale pentru difuzarea de conținut dăunător, prin aplicarea strictă a Regulamentului privind serviciile digitale. Acest ultim punct merită atenție: încredințarea către platforme private a sarcinii de a filtra propaganda de stat rusă poate să se întoarcă împotriva libertății de exprimare. Lupta împotriva dezinformării trebuie să rămână în cadrul legii, nu în cel al cenzurii private. Adevărata pârghie este transparența finanțărilor și urmărirea penală a rețelelor de propagandă, nu delegarea cenzurii către companii.
Europa nu poate cere Ucrainei să lupte pentru ea și să îi refuze mijloacele de a o face.
