Parlamentul European a adoptat o rezoluție care cere eliberarea imediată și necondiționată a Aliaksandrei Pulinovich și a tuturor deținuților politici din Belarus, precum și reabilitarea lor completă. Condamnă urmăririle politice și solicită abrogarea imediată a articolului 411 din codul penal belarus, folosit pentru a prelungi arbitrar detențiile. Textul solicită, de asemenea, consolidarea sancțiunilor vizate și sprijinirea mecanismelor internaționale de justiție, precum Curtea Penală Internațională. Parlamentul cere Comisiei și statelor membre să acționeze; aceasta nu este o lege.
Belarus deține arbitrar 853 de deținuți politici potrivit Parlamentului, printre care Aliaksandra Pulinovich, 16 ani, condamnată la peste 10 ani de închisoare pentru graffiti antiguvernamentale. Articolul 411 din codul penal este folosit pentru a prelungi nelimitat pedepsele pe baza unor încălcări disciplinare fabricate, afectând peste 80 de persoane din 2020. Parlamentul consideră că eliberarea tuturor deținuților politici și încetarea represiunii sunt condiții prealabile pentru orice dialog politic și orice cooperare economică cu regimul.
Eliberare imediată cerutăParlamentul cere eliberarea imediată și necondiționată a Aliaksandrei Pulinovich și a tuturor deținuților politici, reabilitarea lor totală și restabilirea completă a drepturilor lor.
Abrogarea articolului 411Condamnă utilizarea sistematică a articolului 411 din codul penal belarus ca instrument de persecuție politică, cere abrogarea sa imediată și solicită eliberarea și reabilitarea juridică completă a tuturor persoanelor condamnate în temeiul acestei dispoziții. Aproximativ 50 de deținuți politici rămân în detenție sub această acuzație.
Sfârșitul relelor tratamenteParlamentul îndeamnă autoritățile belaruse să pună capăt tuturor formelor de rele tratamente, detenției în secret, refuzului îngrijirilor medicale și accesului la avocați și la familie, precum și muncii forțate, și să investigheze decesele în detenție și acuzațiile de tortură.
Sancțiuni vizate consolidateSolicită Consiliului să extindă, să consolideze și să aplice strict sancțiunile vizate împotriva tuturor persoanelor și entităților responsabile de urmăriri politice, represiune și acte de tortură.
Sprijin pentru justiția internaționalăParlamentul cere Uniunii și statelor sale membre să sprijine colectarea de probe privind crimele regimului Lukașenko, inclusiv la nivelul Națiunilor Unite, și să consolideze responsabilitatea prin intermediul Curții Penale Internaționale și al procedurilor naționale bazate pe competența extrateritorială și universală.
Rezoluția a fost adoptată cu 504 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 55 abțineri în cadrul unui vot electronic prin apel nominal.
Această rezoluție nu are forță juridică obligatorie: exprimă poziția politică a Parlamentului European și cere Comisiei, Consiliului și statelor membre să acționeze. În mod concret, solicită consolidarea sancțiunilor împotriva responsabililor belarusi, acordarea de vize umanitare deținuților politici eliberați și sprijinirea urmăririlor penale în fața Curții Penale Internaționale. Pentru cetățenii europeni, aceasta înseamnă că Uniunea este îndemnată să mențină presiunea asupra regimului belarus și să nu își normalizeze relațiile atât timp cât toți deținuții politici nu sunt eliberați și represiunea nu încetează.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție care cere eliberarea imediată și necondiționată a Aliaksandrei Pulinovich și a tuturor deținuților politici belaruși. Nu este o lege, ci un act politic care obligă Uniunea să nu normalizeze relațiile cu un regim care închide adolescenți pentru graffiti antirăzboi.
Aliaksandra Pulinovich avea 16 ani când a fost arestată pentru graffiti împotriva războiului din Ucraina. A fost judecată cu ușile închise, condamnată la peste zece ani de închisoare și înscrisă pe o listă de teroriști. Cazul ei nu este izolat: 853 de deținuți politici rămân deținuți arbitrar, potrivit Parlamentului. Articolul 411 din codul penal belarus permite prelungirea nedeterminată a pedepselor pe baza unor abateri disciplinare fabricate, transformând detenția în tortură psihologică. Peste 80 de persoane au fost condamnate pe baza acestui temei din 2020, iar aproximativ 50 rămân închise, viața și sănătatea lor fiind grav amenințate.
Parlamentul nu se mulțumește să condamne: cere abrogarea imediată a articolului 411 și reabilitarea juridică completă a tuturor persoanelor condamnate în temeiul acestei dispoziții. Cere, de asemenea, încetarea relelor tratamente, a detenției în secret, a refuzului îngrijirilor medicale și al accesului la avocați, precum și anchete privind decesele în detenție și acuzațiile de tortură. Sunt cereri clare, dar care se adresează unui regim care nu recunoaște nicio legitimitate acestor drepturi. Textul recunoaște eforturile Statelor Unite de a obține eliberări, subliniind totodată că acestea sunt motivate de supraviețuirea economică a regimului și nu justifică nicio normalizare. Eliberarea tuturor deținuților politici și încetarea represiunii rămân condiții prealabile pentru orice dialog politic și orice cooperare economică.
Uniunea Europeană este chemată să își intensifice eforturile: să somеze ambasadorii regimului să dezvăluie starea de sănătate și localizarea deținuților, să acorde vize umanitare, să ofere ajutor pentru reabilitare. Consiliul este invitat să extindă și să aplice strict sancțiunile vizate împotriva responsabililor de urmăriri politice, represiune și tortură. Parlamentul sprijină, de asemenea, colectarea de probe privind crimele regimului, inclusiv la nivelul Națiunilor Unite, și urmărirea penală în fața Curții Penale Internaționale, în special sesizarea de către Lituania, precum și procedurile naționale bazate pe competența universală. O abordare bazată pe subsidiaritate și piață ar fi constat în vizarea indivizilor responsabili, nu în impunerea de sancțiuni economice generale care lovesc populația, și în condiționarea oricărei cooperări economice de reforme politice verificabile, nu de promisiuni de eliberare fără urmare.
A închide un adolescent pentru un graffiti este mărturisirea unui regim care nu se mai teme decât de libertatea cetățenilor săi.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție care cere eliberarea imediată și necondiționată a Aliaksandrei Pulinovich și a tuturor deținuților politici belaruși. Nu este o lege, ci un act politic care obligă Uniunea să nu normalizeze relațiile cu un regim care închide adolescenți pentru graffiti antirăzboi.
Aliaksandra Pulinovich avea 16 ani când a fost arestată pentru graffiti împotriva războiului din Ucraina. A fost judecată cu ușile închise, condamnată la peste zece ani de închisoare și înscrisă pe o listă de teroriști. Cazul ei nu este izolat: 853 de deținuți politici rămân deținuți arbitrar, potrivit Parlamentului. Articolul 411 din codul penal belarus permite prelungirea nedeterminată a pedepselor pe baza unor abateri disciplinare fabricate, transformând detenția în tortură psihologică. Peste 80 de persoane au fost condamnate pe baza acestui temei din 2020, iar aproximativ 50 rămân închise, viața și sănătatea lor fiind grav amenințate.
Parlamentul nu se mulțumește să condamne: cere abrogarea imediată a articolului 411 și reabilitarea juridică completă a tuturor persoanelor condamnate în temeiul acestei dispoziții. Cere, de asemenea, încetarea relelor tratamente, a detenției în secret, a refuzului îngrijirilor medicale și al accesului la avocați, precum și anchete privind decesele în detenție și acuzațiile de tortură. Sunt cereri clare, dar care se adresează unui regim care nu recunoaște nicio legitimitate acestor drepturi. Textul recunoaște eforturile Statelor Unite de a obține eliberări, subliniind totodată că acestea sunt motivate de supraviețuirea economică a regimului și nu justifică nicio normalizare. Eliberarea tuturor deținuților politici și încetarea represiunii rămân condiții prealabile pentru orice dialog politic și orice cooperare economică.
Uniunea Europeană este chemată să își intensifice eforturile: să somеze ambasadorii regimului să dezvăluie starea de sănătate și localizarea deținuților, să acorde vize umanitare, să ofere ajutor pentru reabilitare. Consiliul este invitat să extindă și să aplice strict sancțiunile vizate împotriva responsabililor de urmăriri politice, represiune și tortură. Parlamentul sprijină, de asemenea, colectarea de probe privind crimele regimului, inclusiv la nivelul Națiunilor Unite, și urmărirea penală în fața Curții Penale Internaționale, în special sesizarea de către Lituania, precum și procedurile naționale bazate pe competența universală. O abordare bazată pe subsidiaritate și piață ar fi constat în vizarea indivizilor responsabili, nu în impunerea de sancțiuni economice generale care lovesc populația, și în condiționarea oricărei cooperări economice de reforme politice verificabile, nu de promisiuni de eliberare fără urmare.
A închide un adolescent pentru un graffiti este mărturisirea unui regim care nu se mai teme decât de libertatea cetățenilor săi.
