Parlamentul European a adoptat o rezoluție care face bilanțul directivei privind planificarea spațiului maritim (organizarea utilizării mărilor) și concluzionează că aceasta aduce prea puține beneficii pescuitului și acvaculturii. Solicită Comisiei să consolideze această directivă la următoarea sa revizuire, prevăzută în pachetul Ocean așteptat la sfârșitul anului 2026, în special prin stabilirea unor standarde minime pentru a păstra spațiu pentru pescuit și prin impunerea obligativității participării pescarilor la decizii. Parlamentul cere, de asemenea, ca revizuirea să nu impună noi obligații specifice sectorului pescuitului. Textul a fost adoptat cu 518 voturi pentru, 31 împotrivă și 102 abțineri. Parlamentul cere Comisiei să acționeze; aceasta nu este o lege.
Directiva din 2014 privind planificarea spațiului maritim solicită statelor membre să organizeze utilizarea apelor lor (pescuit, energie, transport, protecția naturii) și să coopereze cu vecinii. Parlamentul constată că această punere în aplicare este foarte inegală: unele țări au planuri obligatorii, altele nu, iar coordonarea transfrontalieră rămâne slabă. Pesarii se plâng că pierd accesul la zone de pescuit, în special în Marea Mediterană și Marea Nordului, în fața parcurilor eoliene offshore, a ariilor marine protejate și a Brexitului. Comisia trebuie să revizuiască această directivă în cadrul pachetului Ocean așteptat la sfârșitul anului 2026, împreună cu directiva privind mediul marin.
Standarde minime pentru pescuitParlamentul consideră că revizuirea directivei ar trebui să stabilească standarde minime pentru a păstra spațiu pentru pescuit și acvacultură, pentru a sprijini suveranitatea alimentară și competitivitatea economiei albastre.
Participarea pescarilor devenită obligatorieSolicită ca revizuirea să facă obligatorii dispozițiile privind participarea părților interesate, în special a pescarilor și a comunităților costiere, adesea consultate prea târziu și fără efect real asupra deciziilor.
Obiective minime în planuriRevizuirea ar trebui să introducă obiective minime de atins în planurile de organizare a mărilor, să îmbunătățească coerența între planificarea maritimă și cea terestră și să creeze instrumente de guvernanță partajate.
Fără noi obligații pentru pescuitParlamentul consideră că pachetul Ocean ar trebui să creeze sinergii între sectoare fără a impune noi obligații specifice sectorului pescuitului.
Date și cartografierea activităților de pescuitSolicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească și să armonizeze colectarea datelor și să cartografieze sistematic activitățile de pescuit, condiție a unei planificări echitabile.
Finanțare previzibilă pentru revizuireSolicită resurse financiare suficiente, previzibile și ușor accesibile, în special în următorul cadru bugetar multianual, pentru a sprijini punerea în aplicare.
Parlamentul a adoptat rezoluția cu 518 voturi pentru, 31 împotrivă și 102 abțineri, în cadrul unui vot electronic prin apel nominal la 20 mai 2026.
Pentru pescari și comunitățile costiere, acest vot nu aduce o schimbare imediată: rezoluția nu creează obligații juridice și nu modifică directiva actuală. Stabilește poziția Parlamentului înainte de revizuirea prevăzută la sfârșitul anului 2026: dacă va fi urmată, planurile de utilizare a mărilor ar trebui să rezerve mai mult spațiu pentru pescuit, să facă obligatorie consultarea pescarilor și să cartografieze mai bine zonele de pescuit. Consumatorii și locuitorii din zonele costiere sunt afectați de păstrarea activităților de pescuit local și de aprovizionarea cu produse din mare. Parlamentul cere Comisiei să acționeze; aceasta nu este o lege.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție care face un constat sever: directiva din 2014 privind planificarea spațiului maritim (organizarea utilizării mărilor) trebuia să echilibreze utilizările, dar a servit în special turbinele eoliene și ariile protejate, lăsând pescuitul să se reducă tot mai mult. Cu 518 voturi pentru, 31 împotrivă și 102 abțineri, solicită Comisiei să corecteze situația la revizuirea prevăzută pentru sfârșitul anului 2026 în pachetul Ocean. Nu este o lege, ci un semnal politic clar: pescarii nu mai trebuie să fie variabilele de ajustare.
Directiva din 2014 trebuia să arbitreze între pescuit, energie, transport și protecția naturii. În fapt, Parlamentul constată că planurile de utilizare a mărilor au validat în special erodarea spațiului de pescuit. Turbinele eoliene offshore, ariile marine protejate și zonele de apărare au împins navele spre ape mai disputate. Pescuitul artizanal, adesea slab reprezentat în consultări, nu a avut greutate în fața unor sectoare mai bine organizate și mai puternice economic.
Mecanismul este simplu: când un plan rezervă zone pentru alte utilizări, pescarii pierd accesul la zonele lor tradiționale. Concurența pentru spațiu se deplasează, conflictele de utilizare se intensifică și rentabilitatea micilor flote se degradează. Parlamentul cere ca revizuirea să stabilească obiective minime pentru a păstra spațiu pentru pescuit și acvacultură și ca turbinele eoliene să fie amplasate, pe cât posibil, în zone mai puțin propice pescuitului.
Astăzi, participarea părților interesate este adesea o formalitate: pescarii sunt consultați prea târziu, când arbitrajele sunt deja făcute. Parlamentul vrea să facă această participare obligatorie în viitoarea directivă, în special pentru pescari și comunitățile costiere. Este o chestiune de responsabilitate: cei care suportă consecințele deciziilor trebuie să aibă voce în capitul.
Textul cere de asemenea ca revizuirea să nu adauge noi obligații sectorului pescuitului. O simplificare binevenită, dar care nu trebuie să mascheze esențialul: fără date fiabile și armonizate privind activitățile de pescuit, planurile vor continua să fie făcute fără pescari. Parlamentul cere o cartografiere sistematică și un schimb de informații între statele membre. O abordare bazată pe fapte, nu pe intenții.
Pentru pescari, acest vot nu aduce o schimbare imediată: rezoluția nu creează o obligație juridică. Dar stabilește poziția Parlamentului înainte de revizuirea directivei, așteptată la sfârșitul anului 2026. Dacă va fi urmată, planurile de utilizare a mărilor ar trebui să rezerve mai mult spațiu pentru pescuit, să facă consultarea obligatorie și să cartografieze mai bine zonele de pescuit. Consumatorii și locuitorii litoralului sunt vizați de păstrarea activităților de pescuit local și a aprovizionării cu produse din mare.
Alternativa liberală ar fi să meargă mai departe: să încredințeze gestionarea spațiului maritim unor acorduri contractuale între utilizatori, sub supravegherea statelor, mai degrabă decât unor planuri birocratice centrale. Dar Parlamentul se mulțumește să ceară mai multe reguli și finanțări. O ocazie ratată de a simplifica cu adevărat.
Când marea devine un câmp de luptă birocratic, pescarii sunt cei care se scufundă.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție care face un constat sever: directiva din 2014 privind planificarea spațiului maritim (organizarea utilizării mărilor) trebuia să echilibreze utilizările, dar a servit în special turbinele eoliene și ariile protejate, lăsând pescuitul să se reducă tot mai mult. Cu 518 voturi pentru, 31 împotrivă și 102 abțineri, solicită Comisiei să corecteze situația la revizuirea prevăzută pentru sfârșitul anului 2026 în pachetul Ocean. Nu este o lege, ci un semnal politic clar: pescarii nu mai trebuie să fie variabilele de ajustare.
Directiva din 2014 trebuia să arbitreze între pescuit, energie, transport și protecția naturii. În fapt, Parlamentul constată că planurile de utilizare a mărilor au validat în special erodarea spațiului de pescuit. Turbinele eoliene offshore, ariile marine protejate și zonele de apărare au împins navele spre ape mai disputate. Pescuitul artizanal, adesea slab reprezentat în consultări, nu a avut greutate în fața unor sectoare mai bine organizate și mai puternice economic.
Mecanismul este simplu: când un plan rezervă zone pentru alte utilizări, pescarii pierd accesul la zonele lor tradiționale. Concurența pentru spațiu se deplasează, conflictele de utilizare se intensifică și rentabilitatea micilor flote se degradează. Parlamentul cere ca revizuirea să stabilească obiective minime pentru a păstra spațiu pentru pescuit și acvacultură și ca turbinele eoliene să fie amplasate, pe cât posibil, în zone mai puțin propice pescuitului.
Astăzi, participarea părților interesate este adesea o formalitate: pescarii sunt consultați prea târziu, când arbitrajele sunt deja făcute. Parlamentul vrea să facă această participare obligatorie în viitoarea directivă, în special pentru pescari și comunitățile costiere. Este o chestiune de responsabilitate: cei care suportă consecințele deciziilor trebuie să aibă voce în capitul.
Textul cere de asemenea ca revizuirea să nu adauge noi obligații sectorului pescuitului. O simplificare binevenită, dar care nu trebuie să mascheze esențialul: fără date fiabile și armonizate privind activitățile de pescuit, planurile vor continua să fie făcute fără pescari. Parlamentul cere o cartografiere sistematică și un schimb de informații între statele membre. O abordare bazată pe fapte, nu pe intenții.
Pentru pescari, acest vot nu aduce o schimbare imediată: rezoluția nu creează o obligație juridică. Dar stabilește poziția Parlamentului înainte de revizuirea directivei, așteptată la sfârșitul anului 2026. Dacă va fi urmată, planurile de utilizare a mărilor ar trebui să rezerve mai mult spațiu pentru pescuit, să facă consultarea obligatorie și să cartografieze mai bine zonele de pescuit. Consumatorii și locuitorii litoralului sunt vizați de păstrarea activităților de pescuit local și a aprovizionării cu produse din mare.
Alternativa liberală ar fi să meargă mai departe: să încredințeze gestionarea spațiului maritim unor acorduri contractuale între utilizatori, sub supravegherea statelor, mai degrabă decât unor planuri birocratice centrale. Dar Parlamentul se mulțumește să ceară mai multe reguli și finanțări. O ocazie ratată de a simplifica cu adevărat.
Când marea devine un câmp de luptă birocratic, pescarii sunt cei care se scufundă.
