Parlamentul European a aprobat acordul final privind regimul de preferințe tarifare generalizate (GSP), care menține trei regimuri de acces preferențial la piața UE: regimul standard, regimul special GSP+ și regimul Totul în afară de arme (EBA). Drepturile vamale pentru produsele sensibile sunt reduse cu 3,5 puncte procentuale, iar pentru anumite secțiuni cu 20 %. Textul este definitiv și va deveni lege după publicare.
Regimul de preferințe tarifare generalizate permite țărilor în curs de dezvoltare să exporte către UE plătind mai puține drepturi vamale. Comisia a propus reînnoirea și modernizarea acestui regim. Parlamentul a modificat propunerea inițială pe mai multe puncte, inclusiv ratele de reducere și pragurile de suspendare. Acordul încheiat cu statele membre este acum finalizat.
Reducerea drepturilor vamaleDrepturile vamale pentru produsele sensibile sunt reduse cu 3,5 puncte procentuale, iar pentru produsele din secțiunile S-11a și S-11b cu 20 %.
Drepturi specifice reduseDrepturile specifice pentru produsele sensibile sunt reduse cu 30 %, cu excepția cazului în care drepturile includ atât drepturi ad valorem, cât și drepturi specifice, caz în care drepturile specifice nu sunt reduse.
GSP+: drepturi suspendateDrepturile ad valorem pentru toate produsele din cadrul GSP+ sunt suspendate. Drepturile specifice sunt suspendate integral, cu excepția codului 1704 10 90, limitat la 16 % din valoarea vamală.
EBA: tranziție de trei aniO țară care pierde statutul de țară cel mai puțin dezvoltată beneficiază de o perioadă de tranziție de trei ani înainte de a fi retrasă din regimul EBA.
Suspendarea preferințelorPreferințele sunt suspendate pentru o secțiune atunci când importurile depășesc pragurile pe o perioadă de trei ani. Lista suspendărilor se aplică de la 1 ianuarie 2027 și este revizuită la fiecare trei ani.
Parlamentul a adoptat textul cu 459 de voturi pentru, 127 împotrivă și 70 de abțineri.
Întreprinderile și consumatorii din UE vor continua să beneficieze de prețuri mai mici la multe produse importate din țările în curs de dezvoltare, deoarece drepturile vamale rămân reduse sau suspendate. Țările partenere își păstrează accesul preferențial la piața europeană, ceea ce sprijină exporturile și economiile acestora. Noile reguli intră în vigoare după publicare, iar lista suspendărilor se va aplica de la 1 ianuarie 2027.
Parlamentul European a adoptat la 28 aprilie 2026, cu 459 de voturi pentru, 127 împotrivă și 70 de abțineri, acordul final privind regimul de preferințe tarifare generalizate (GSP). Acest text, care corespunde Regulamentului (UE) 2026/1395, menține trei regimuri de acces preferențial pe piața UE: regimul standard, GSP+ și regimul Totul în afară de arme (EBA). Drepturile vamale pentru produsele sensibile sunt reduse cu 3,5 puncte procentuale, iar pentru anumite secțiuni cu 20 %. Lista suspendărilor se va aplica de la 1 ianuarie 2027. Un astfel de regim reduce costul importurilor pentru întreprinderile și consumatorii europeni, dar trebuie să ne asigurăm că preferințele nu devin un drept dobândit pentru țări care nu mai au nevoie de ele.
GSP acordă reduceri de drepturi vamale țărilor în dezvoltare pentru exporturile lor către UE. Aceste preferințe reduc prețul importurilor pentru întreprinderile și consumatorii europeni, ceea ce este benefic pe termen scurt. Dar ele creează și o dependență: țările beneficiare se pot instala într-o poziție de rentă, iar producătorii europeni suferă o concurență denaturată dacă regulile nu sunt aplicate uniform.
Textul prevede, din fericire, garanții. Articolul 4 exclude din regimul standard țările clasificate de Banca Mondială ca având venituri ridicate sau medii superioare timp de trei ani consecutivi, sau cele care beneficiază deja de un acces preferențial echivalent. Articolul 8 suspendă preferințele pentru o secțiune atunci când importurile depășesc pragurile din anexa IV pe parcursul a trei ani. Aceste mecanisme sunt esențiale pentru a evita ca GSP să devină un ajutor permanent pentru țări care nu mai au nevoie de el. Lista suspendărilor se va aplica de la 1 ianuarie 2027, ceea ce le va oferi operatorilor o vizibilitate binevenită.
Totuși, regimul rămâne complex. Comisia poate modifica lista beneficiarilor prin acte delegate, iar pragurile de suspendare sunt revizuite la fiecare trei ani. Această flexibilitate este necesară, dar creează incertitudine pentru întreprinderile care investesc în funcție de preferințe. O abordare mai simplă, bazată pe criterii obiective și pe o ieșire automată, ar reduce acest cost al incertitudinii.
GSP+ oferă preferințe și mai generoase (suspendarea drepturilor ad valorem) în schimbul ratificării și punerii în aplicare efective a convențiilor internaționale privind drepturile omului, munca și mediul. Textul întărește mecanismul: Comisia poate retrage temporar preferințele prin act delegat dacă țara nu își respectă angajamentele (articolul 15). Sarcina probei revine țării beneficiare, ceea ce este sănătos.
Dar procesul de retragere este greoi: implică un act de executare pentru inițierea procedurii, apoi un act delegat pentru suspendare, cu termene și drepturi la apărare. Acest formalism poate întârzia decizii care ar trebui să fie rapide. În plus, decizia finală revine Comisiei, fără un control politic explicit al Parlamentului sau al Consiliului. O abordare mai bună ar fi să încredințeze decizia de suspendare Consiliului, la propunerea Comisiei, pentru a asigura o responsabilitate politică clară.
Preferințele tarifare nu sunt un drept dobândit: ele trebuie să rămână temporare și condiționate.
Parlamentul European a adoptat la 28 aprilie 2026, cu 459 de voturi pentru, 127 împotrivă și 70 de abțineri, acordul final privind regimul de preferințe tarifare generalizate (GSP). Acest text, care corespunde Regulamentului (UE) 2026/1395, menține trei regimuri de acces preferențial pe piața UE: regimul standard, GSP+ și regimul Totul în afară de arme (EBA). Drepturile vamale pentru produsele sensibile sunt reduse cu 3,5 puncte procentuale, iar pentru anumite secțiuni cu 20 %. Lista suspendărilor se va aplica de la 1 ianuarie 2027. Un astfel de regim reduce costul importurilor pentru întreprinderile și consumatorii europeni, dar trebuie să ne asigurăm că preferințele nu devin un drept dobândit pentru țări care nu mai au nevoie de ele.
GSP acordă reduceri de drepturi vamale țărilor în dezvoltare pentru exporturile lor către UE. Aceste preferințe reduc prețul importurilor pentru întreprinderile și consumatorii europeni, ceea ce este benefic pe termen scurt. Dar ele creează și o dependență: țările beneficiare se pot instala într-o poziție de rentă, iar producătorii europeni suferă o concurență denaturată dacă regulile nu sunt aplicate uniform.
Textul prevede, din fericire, garanții. Articolul 4 exclude din regimul standard țările clasificate de Banca Mondială ca având venituri ridicate sau medii superioare timp de trei ani consecutivi, sau cele care beneficiază deja de un acces preferențial echivalent. Articolul 8 suspendă preferințele pentru o secțiune atunci când importurile depășesc pragurile din anexa IV pe parcursul a trei ani. Aceste mecanisme sunt esențiale pentru a evita ca GSP să devină un ajutor permanent pentru țări care nu mai au nevoie de el. Lista suspendărilor se va aplica de la 1 ianuarie 2027, ceea ce le va oferi operatorilor o vizibilitate binevenită.
Totuși, regimul rămâne complex. Comisia poate modifica lista beneficiarilor prin acte delegate, iar pragurile de suspendare sunt revizuite la fiecare trei ani. Această flexibilitate este necesară, dar creează incertitudine pentru întreprinderile care investesc în funcție de preferințe. O abordare mai simplă, bazată pe criterii obiective și pe o ieșire automată, ar reduce acest cost al incertitudinii.
GSP+ oferă preferințe și mai generoase (suspendarea drepturilor ad valorem) în schimbul ratificării și punerii în aplicare efective a convențiilor internaționale privind drepturile omului, munca și mediul. Textul întărește mecanismul: Comisia poate retrage temporar preferințele prin act delegat dacă țara nu își respectă angajamentele (articolul 15). Sarcina probei revine țării beneficiare, ceea ce este sănătos.
Dar procesul de retragere este greoi: implică un act de executare pentru inițierea procedurii, apoi un act delegat pentru suspendare, cu termene și drepturi la apărare. Acest formalism poate întârzia decizii care ar trebui să fie rapide. În plus, decizia finală revine Comisiei, fără un control politic explicit al Parlamentului sau al Consiliului. O abordare mai bună ar fi să încredințeze decizia de suspendare Consiliului, la propunerea Comisiei, pentru a asigura o responsabilitate politică clară.
Preferințele tarifare nu sunt un drept dobândit: ele trebuie să rămână temporare și condiționate.
