Parlamentul European a aprobat proiectul de decizie al Consiliului privind încheierea Convenției de instituire a unei Comisii internaționale de reclamații pentru Ucraina. Această aprobare deschide calea pentru crearea unui organism internațional însărcinat cu soluționarea cererilor de despăgubire legate de războiul din Ucraina. Votul a avut loc fără apel nominal, prin vot cu mâna ridicată.
Convenția de instituire a unei Comisii internaționale de reclamații pentru Ucraina a fost negociată la nivel internațional pentru a permite persoanelor și întreprinderilor care au suferit daune ca urmare a agresiunii ruse să depună cereri de despăgubire. Consiliul Uniunii Europene a solicitat Parlamentului să aprobe încheierea acestei Convenții în numele UE. Parlamentul și-a dat aprobarea, ceea ce constituie o etapă necesară înainte ca Consiliul să poată încheia oficial Convenția.
Aprobarea încheierii ConvențieiParlamentul și-a dat aprobarea pentru proiectul de decizie al Consiliului privind încheierea Convenției de instituire a unei Comisii internaționale de reclamații pentru Ucraina.
Transmiterea poziției ParlamentuluiPreședinta Parlamentului a fost însărcinată să transmită poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.
Fără amendamente de fondParlamentul nu a modificat conținutul Convenției și nici proiectul de decizie al Consiliului; a aprobat pur și simplu încheierea acestora.
Parlamentul a adoptat rezoluția de aprobare fără apel nominal, prin vot cu mâna ridicată. Nu este disponibilă nicio numărătoare individuală a voturilor.
Această aprobare permite Uniunii Europene să încheie Convenția de instituire a unei Comisii internaționale de reclamații pentru Ucraina. Odată ce Convenția va intra în vigoare, persoanele și întreprinderile care au suferit daune ca urmare a războiului din Ucraina vor putea depune cereri de despăgubire la această Comisie. Parlamentul European susține astfel instituirea unui mecanism internațional de reparare, fără a crea el însuși în mod direct Comisia: aceasta va fi instituită prin Convenție și prin decizia Consiliului.
Parlamentul European a dat undă verde creării unei Comisii internaționale de despăgubiri pentru Ucraina. Dincolo de aparența tehnică, un miza de justiție concretă: a permite victimelor agresiunii ruse să solicite reparații, fără ca Bruxelles-ul să își aroge un putere de decizie asupra despăgubirilor.
Comisia de despăgubiri nu va fi o agenție a Uniunii în plus. Ea este creată printr-o Convenție internațională, semnată de statele părți, și nu printr-un regulament european. Este o diferență capitală: deciziile privind cererile de despăgubire vor fi luate conform regulilor acestei Convenții, și nu conform dreptului derivat al UE. Parlamentul, aprobând încheierea, nu face decât să autorizeze Uniunea să devină parte la acest acord. El nu creează o nouă competență europeană, nu pune mâna pe fondurile rusești înghețate, nu definește criteriile de eligibilitate.
Pentru întreprinderile și cetățenii care au suferit daune în Ucraina, deschiderea acestui ghișeu internațional oferă o cale de recurs acolo unde tribunalele naționale sunt inaccesibile sau inoperante. Dar greutatea unei proceduri internaționale, cu termenele și probele de furnizat, va apăsa asupra solicitanților. Costul timpului este real: fiecare lună de întârziere înseamnă reconstrucții amânate și investiții care nu se fac.
Parlamentul aprobă fără rezerve un text pe care nu l-a negociat. Procedura de aprobare nu permite amendarea, dar autorizează formularea de condiții politice. Or, nu a fost formulată nicio condiție privind guvernanța Comisiei, transparența deciziilor sale sau protecția drepturilor pârâților. Considerentele rezoluției nu creează nicio obligație obligatorie; ele nu fac decât să îmbrace o aprobare pură și simplă.
Contribuabilul european se poate întreba în mod legitim cine va plăti despăgubirile și după ce reguli de probă. Comisia internațională nu este finanțată din bugetul UE, dar statele membre care o compun vor trebui să își asume partea lor. Aprobând fără să spună nimic, Parlamentul renunță să ceară ca deciziile acestei viitoare comisii să fie supuse unui control jurisdicțional efectiv și ca drepturile la apărare ale întreprinderilor acuzate să fie garantate. Este o ocazie ratată de a lega aprobarea de garanții procedurale.
A aproba un mecanism internațional de reparare este just; a-l aproba fără condiții privind transparența și termenele sale înseamnă a lăsa victimele singure în fața unei mașinării lente.
Parlamentul European a dat undă verde creării unei Comisii internaționale de despăgubiri pentru Ucraina. Dincolo de aparența tehnică, un miza de justiție concretă: a permite victimelor agresiunii ruse să solicite reparații, fără ca Bruxelles-ul să își aroge un putere de decizie asupra despăgubirilor.
Comisia de despăgubiri nu va fi o agenție a Uniunii în plus. Ea este creată printr-o Convenție internațională, semnată de statele părți, și nu printr-un regulament european. Este o diferență capitală: deciziile privind cererile de despăgubire vor fi luate conform regulilor acestei Convenții, și nu conform dreptului derivat al UE. Parlamentul, aprobând încheierea, nu face decât să autorizeze Uniunea să devină parte la acest acord. El nu creează o nouă competență europeană, nu pune mâna pe fondurile rusești înghețate, nu definește criteriile de eligibilitate.
Pentru întreprinderile și cetățenii care au suferit daune în Ucraina, deschiderea acestui ghișeu internațional oferă o cale de recurs acolo unde tribunalele naționale sunt inaccesibile sau inoperante. Dar greutatea unei proceduri internaționale, cu termenele și probele de furnizat, va apăsa asupra solicitanților. Costul timpului este real: fiecare lună de întârziere înseamnă reconstrucții amânate și investiții care nu se fac.
Parlamentul aprobă fără rezerve un text pe care nu l-a negociat. Procedura de aprobare nu permite amendarea, dar autorizează formularea de condiții politice. Or, nu a fost formulată nicio condiție privind guvernanța Comisiei, transparența deciziilor sale sau protecția drepturilor pârâților. Considerentele rezoluției nu creează nicio obligație obligatorie; ele nu fac decât să îmbrace o aprobare pură și simplă.
Contribuabilul european se poate întreba în mod legitim cine va plăti despăgubirile și după ce reguli de probă. Comisia internațională nu este finanțată din bugetul UE, dar statele membre care o compun vor trebui să își asume partea lor. Aprobând fără să spună nimic, Parlamentul renunță să ceară ca deciziile acestei viitoare comisii să fie supuse unui control jurisdicțional efectiv și ca drepturile la apărare ale întreprinderilor acuzate să fie garantate. Este o ocazie ratată de a lega aprobarea de garanții procedurale.
A aproba un mecanism internațional de reparare este just; a-l aproba fără condiții privind transparența și termenele sale înseamnă a lăsa victimele singure în fața unei mașinării lente.
